Într-un moment în care pandemia de coronavirus afectează grav companiile aeriene din întreaga lume, transportatorii low-cost din Europa, inclusiv Ryanair şi Wizz Air, analizează posibilitatea extinderii flotelor lor, o mișcare strategică riscantă, conform specialiștilor.
Wizz Air, a treia mare companie aeriană low-cost din Europa, după Ryanair şi EasyJet Plc, a anunţat că va continua să îşi extindă flota de avioane, în contrast cu companiile aeriene tradiţionale din întreaga lume care caută să amâne preluarea avioanelor comandate producătorilor Airbus şi Boeing.
La rândul său Ryanair, care s-a opus pachetelor de sprijin acordate unor mari transportatori aerieni precum Air France-KLM şi Deutsche Lufthansa, a anunţat că va analiza posibilitatea de a comanda un număr suplimentar de avioane Boeing 737 Max, atunci când acest avion va fi autorizat să zboare din nou.
Aceste evoluţii diferite ar putea modifica clasamentul transportatorilor europeni în următorii ani, pe măsură ce Ryanair va urca câteva poziţii şi în jurul anului 2023 ar putea să ajungă imediat după liderul Lufthansa, apreciază Bloomberg.
O posibilă explicaţie este aceea că transportatorii low-cost sunt în prezent într-o poziţie mai bună decât companiile aeriene tradiţionale deoarece au intrat în pandemia de COVID-19 cu rezerve de lichidităţi semnificativ mai mari.
În plus, companiile low-cost se bazează pe cursele pe distanţe scurte de tip point-to-point, care potrivit estimărilor Asociaţiei Internaţionale de Transportat Aerian (IATA), ar urma să fie primele care îşi vor reveni după criză. În contrast, călătoriile pe distanţe lungi, de care depind transportatorii tradiţionali, ar putea să îşi revină abia în 2024, estimează IATA.
"După ce criza va trece şi va izbucni un război al preţurilor, Ryanair şi Wizz vor fi în prima linie a unui proces de consolidare şi expansiune care va dura între 3 şi 5 ani, pe măsură ce rivalii din jurul lor se vor restructura", susţine Mark Manduca, analist la Citi în Londra, potrivit Agerpres, care preia Bloomberg.
Compania Wizz, cu sediul în Ungaria, tocmai a anunţat că vrea să îşi extindă noua sa bază de pe aeroportul londonez Gatwick, de la un avion până la 20 de avioane în decurs de un an, dacă va putea obţine suficiente sloturi de decolare şi aterizare.
Cea mai mare contracţie din istorie
Pandemia de COVID-19 a avut un impact devastator asupra industriei aerospaţiale, dar poate fi un catalizator pentru schimbare. Pe măsură ce situaţia va reveni la normal, câştigătorii vor fi doar cei care au luat măsurile necesare pentru a ieşi mai puternici din această criză fără precedent.
Potrivit unui raport PwC, următoarele 6 până la 12 luni vor fi critice pentru companiile aeriene de transport şi cele de producţie de aeronave, care își pregătesc recuperarea după cea mai mare contracţie din istoria acestui sector.
"Industria aerospaţială a cunoscut o expansiune puternică în ultimii zece ani care, pe segmentul comercial, s-a datorat în mare măsură avântului companiilor aeriene low-cost care au contribuit la creşterea accelerată a cererii de zboruri. Chiar dacă este devreme pentru o evaluare completă a impactului pandemiei, devine cert că tocmai operatorii din acest segment au cel mai mare risc de lichiditate în următoarele 6-12 luni", se arată în raportul global PwC "Tendinţe în industria aerospaţială 2020: Cum îşi poate reveni sectorul comercial după criza COVID-19".
Impactul va fi resimţit atât de industria aerospaţială, cât şi de alte industrii a căror evoluţie depinde de călătorii. Totuşi, riscul poate fi atenuat de avantajul pe care s-a fundamentat creşterea, acela de a opera curse scurte şi care, în actualul context, rămâne important pentru că reduce expunerea pasagerilor la infecţie.
Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA) estimează că veniturile globale ale companiilor aeriene vor scădea la aproximativ jumătate în 2020, la 419 miliarde de dolari, iar industria în ansamblu va suferi pierderi de peste 84 miliarde dolari. IATA a prevăzut, de asemenea, că veniturile pe kilometri parcurşi de pasageri (RPK) pentru cursele interne nu vor reveni la nivelurile din 2019 decât în 2022, iar RPK pentru cursele internaţionale abia în 2024.
Potrivit studiului, chiar dacă acest nivel dramatic a fost depăşit în vară, dificultăţile rămân din cauza evoluţiei impredictibile a pandemiei pe măsură ce statele impun sau ridică restricţiile de călătorie. Prin urmare companiile aeriene se confruntă cu mari provocări atunci când planifică modalităţile de recuperare, potrivit Incont.ro.