Şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, Jeffrey Franks, a precizat astăzi că rezultatele la zi au fost bune, iar, dacă România îndeplineşte condiţiile, boardul FMI va aproba eliberarea tranşei la mijloculul lunii ianuarie. Reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely, a spus că anul viitor România va avea creştere economică.
FMI se aşteaptă ca România să aplice Legea salarizării unitare înainte de a intra în vigoare bugetul pe anul viitor. "Guvernul vrea să discute cu partenerii sociali, înainte de a da o variantă finală, apoi cu noi şi vom stabili salariul minim", a spus Jeffrey Franks.
Despre OUG 50/2010:
Comisia Europeană a trimis o scrisoare de pre-infringement guvernului României în legătură cu OUG 50/2010 privind creditele populaţiei, în care cere lămuriri privind transpunerea legislaţiei europene în cea românească. Există un risc privitor la anumite nereguli din sistemul juridic, a precizat reprezentantul Comisiei Europene (CE), Istvan Szekely.
"Vrem să ne asigurăm că s-a respectat echilibrul dintre interesul consumatorilor şi stabilitatea sistemului bancar pentru a merge înainte în cadrul programului cu FMI" a răspuns Franks la întrebările presei privind condiţionarea acordului de OUG 50/2010 privind creditele populaţiei.
Întrebat de presă dacă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) ar trebui să nu se mai implice în problema Ordonanţei 50, Jeffrey Franks a menţionat că ANPC trebuie să colaboreze cu Banca Naţională a României.
La rândul său, reprezentantul Comisiei Europene a spus că OUG 50/2010 trebuie să respecte directiva europeană.
- Asemenea reglementări trebuie făcute de BNR, nu de autoritatea pentru protecţia consumatorilor.
- pierderile generate de împrumuturile neperformante vor afecta băncile
- sunt de acord cu faptul că au existat practici bancare abuzive.
Întrebat dacă OUG este condiţie pentru primirea banilor din împrumut, Franks a declarat că se doreşte o balanţă între protecţia consumatorului şi stabilitatea sistemului bancar.
Despre arierate şi companiile monitorizate:
"Atunci când sectorul public nu îşi plăteşte datoriile este un efect de multiplicare la nivelul datoriilor. Nici el nu poate la rândul lui să îşi plătească datoriile. La începutul programului, nu aveam date corecte despre nivelul arieratelor, pentru că nu aveam un sistem pentru a aduna informaţiile necesare. Am reuşit să facem un sistem cu Ministerul Finanţelor Publice pentru a măsura arieratele cu cele mai mari pierderi la companii. Avem o ţintă pentru reducerea arieratelor", a declarat Franks.
Puţin după prima jumătate de an, arieratele guvernamentale erau de 2 miliarde de lei, din care o parte era datoria centrală, o parte locală. "Am cerut guvernului să îşi plătească partea lui, dar nu am cerut autorităţilor locale să facă acest lucru, pentru că sunt probleme la nivel de control şi soluţii vor fi în 2011, deci amânăm temporar problema", a adăugat şeful misiunii FMI.
- Arieratele statului se cifrau la 2 miliarde lei la jumătatea anului. Nu ştiu datele acum, dar bănuiala mea e că acum e suma e de de peste 1 miliard de lei.
- companiile de stat acumulează arierate, creează probleme
- arieratele companiilor monitorizate sunt de 7 miliarde lei.
- în cursul negocierilor viitoare se va discuta inclusiv privatizarea sau lichidarea lor
"Sunt premise că vor creşte arieratele. Am convenit cu atutorităţile române măsuri de reformă în sănătate. Trebuie să menţionez că aceste incertitudini politice din ultima vreme pun în pericol situaţia României", a spus Franks, făcând referire la măsurile aprobate recent de parlament privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei şi reducerea TVA la alimente.
- atunci când ai o companie care pierde bani ai trei opţiuni: o restructurezi, o vinzi sau o închizi.
"Nu sunt în poziţia de a judeca care din aceste soluţii este potrivită. Nu am intrat în detalii şi nu sunt un expert în companii de stat. Nu este sustenabil să ai companii de stat care an de an costă contribuabilul bani pentru că nu reuşesc să îşi acopere cheltuielile operaţionale. Nu îşi plătesc nici măcar facturile, pentru că e un decalaj între venituri şi cheltuieli atât de mare, încât nici subvenţiile statului nu sunt suficiente. Cum facem ca aceste companii să devină o sursă de creştere. Dacă vrei o economie care să crească bine, trebuie să ai drumuri bune, sisteme electrice etc. E crucial. Nu vom spune care e soluţia pentru autorităţi, nu suntem experţi", a spus Jeffrey Franks.
Reprezentantul CE a spus că "dacă nu îşi pot acoperi cheltuielile (companiile monitorizate - n.r.), înseamnă că cetăţeanul plăteşte. E o problemă pentru că aveţi resure fiscale limitate şi trebuie să vă asiguraţi că sunt folosite pentru cei care au cu adevărat nevoie la nivelul societăţii. Când aceste instituţii primesc ajutoare an de an de la autorităţi, nu se mai ştie cine subvenţionează pe cine. Fără priorităţi, nu ştii pe cine să ajuţi şi cum poţi fi disciplinat fiscal".
Despre modificarea TVA la alimentele de bază şi inflaţie:
Potrivit lui Jeffrey Franks reducerea TVA la alimente nu poate fi pusă în practică. Acesta a primit săptămâna trecută promisiunea şefului statului că nu va promulga legea privind reducerea TVA la alimentele de bază.
"Legat de coborârea TVA, repet: schimbările semnificative în sistemul fiscal nu sunt binevenite şi nu le încurajăm", a explicat şeful delegaţiei FMI la Bucureşti.
- inflaţia la final de an va depăşi nivelul acceptat.
Creştere economică:
Franks spune că estimarea FMI referitoare la creşterea economică pentru anul viitor este de 1,5%.
- În trimestrul IV al acestui an creşterea economică va fi uşor pozitivă
- Cu siguranţa în trimestrele I şi II din 2011 vom vedea creşterei pozitive regulate
- Situaţia voastră înainte de criză nu era la fel ca a celorlalte ţări. Aţi intrat în criză cu un deficit bugetar destul de mare, astfel că aţi fost mai vulnerabili decât alte ţări, care au avut surplus bugetar şi n-au fost nevoite să facă atâtea tăieri de costuri.
"După ce România a avut în trimestrul al doilea creştere pozitivă, în trimestrul al treilea creşterea va fi din nou negativă, dar sunt indicii în economie că această direcţie începe să se schimbe. Producţia industrială şi exporturile au evoluţii pozitive. Acest trend se observă chiar şi în vânzările cu amănuntul. De îndată ce vor trece efectele majorării TVA şi ale scăderii salariilor, consumul îşi va relua creşterea. În al patrulea trimestru, creşterea va fi uşor pozitivă şi cu siguranţă că în primele două trimestre din 2011 vom vedea creşteri pozitive regulate. Începând cu a doua jumătate a anului viitor, creşterile vor deveni mai robuste", a estimat Franks.
Potrivit lui Istvan Szekely, Comisia Europeană este în interesul României să se asigure că toţi banii de la UE sunt folosiţi şi sunt destul de mulţi bani încât să facă diferenţa.
"Nu trebuie daţi înapoi, sunt ai dumneavoastră pentru totdeauna. Aceşti bani trebuie folosiţi eficient şi trebuie să ne asigurăm că ştiţi care vă sunt priorităţile şi folosiţi banii unde e nevoie în primul rând de ei", a spus oficialul CE.
Totodată, Jeffrey Franks a precizat că experţii FMI nu sunt inflexibili cu privire la ţinta de deficit. Limita deficitului e limitată de suma de bani pe care alţi oameni sunt dispuşi să o plătească pentru a finanţa acest deficit.
- E ca şi cum ar fi o familie, iar dacă banca nu îi dă bani să cheltuiasă mai mult, trebuie să îşi ajusteze cheltuielile. România se află în cea mai gravă crize de decenii şi e o limită în ceea ce priveşte cantitatea de bani pe care poate să o împrumute. Această dorinţă de a majora deficitul e o problemă.
"Arieratele sunt o modalitate foarte scumpă de a finanţa guvernul. O modalitate de reducere a deficitului şi de consolidare fiscală este reducerea arieratelor", a menţionat Szekely.
"Aceasta este cea de-a şase evaluare a programului României cu FMI, al cărei raport va debloca o nouă tranşă din împrumut de aproape 900 milioane de euro de la FMI", a spus Jeffrey Franks.
Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI la Bucureşti, a precizat că la următoarea vizită a delegaţiei, care va avea loc în ianuarie-februarie 2011, se vor purta discuţii pentru un nou acord.
România a îndeplinit toate condiţiile pentru a primi următoarea tranşă, a declarat reprezentantul Comisiei Europene, Istvan Szekely.
Istvan Szekely a spus că autorităţile române trebuie să îndeplinească mai multe obiective, printre care aprobarea bugetului pe anul 2011, încadrararea în deficitul bugetar de 4,4% din PIB şi contribuţiile sociale să nu depăşească plafoanele stabilite.
Negocieri dure
Jeffrey Franks a anunţat, joi, că România va primi următoarea tranşă din împrumutul de la FMI numai dacă modifică Ordonanţa nr. 50/2010 privind creditele populaţiei până pe 15 decembrie. Franks le-a cerut atât membrilor Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor, cât şi reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, ca OUG 50 să nu se aplice şi creditelor în derulare.
Mai mult, surse din piaţă au declarat ieri că acordul cu FMI ar putea fi suspendat, iar vizita experţilor FMI să fie prelungită. Şeful statului, Traian Băsescu, a avut ieri seară o nouă întâlnire cu FMI, iar la încheierea discuţiilor a dezminţit ironic această variantă. "E news alert. Jurnaliştii aşteaptă să vadă dacă suspendăm acordul. E ridicol", a spus şeful statului în primele momente ale discuţiei.
Băsescu a fost însă vag în legătura cu subiectul discuţiei:"Datorită creativităţii guvernului am găsit alte soluţii în ceea ce priveşte deficitul şi am vrea să discutăm cu dumneavoastră în ceea ce priveşte acordul cu Fondul. Putem semna scrisoarea de intenţie si azi dacă e nevoie. Trebuie să vedem dacă sunt de acord ambele părţi".