Bugetarii care refuză să vorbească limba română la serviciu riscă să fie concediați

Salariaţii din instituţiile, autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare, care refuză să vorbească limba română, insultă în public, distrug sau înlătură o emblemă, un drapel, insignă sau alt simbol al statului român, riscă desfacerea contractului de muncă. Proiectul de lege care prevede această sancţiune a fost adoptat, luni de Senat. Senatul este prima Cameră sesizată, urmând ca propunerea de lege să fie transmisă Camerei Deputaţilor în forma iniţiatorului.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 53/2003 - Codul Muncii a fost iniţiată de deputatul independent Daniel Oajdea şi precizează faptul că încadrarea salariaţilor la instituţiile, autorităţile publice şi la alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz, şi cu îndeplinirea condiţiilor de bază ca orice persoană angajată pe teritoriul României să cunoască limba română, scris şi vorbit. ''Orice persoană care constată că în aceste instituţii sunt angajate persoane care nu cunosc limba română se poate adresa cu o sesizare scrisă instituţiei în cauză sau celor ierarhic superioare prin care se semnalează acest lucru, persoanele nominalizate urmând să fie examinate în maxim 15 zile de la depunerea sesizării'', se mai arată în proiect.

Potrivit iniţiatorului, Ministerul Educaţiei este obligat să elaboreze un ghid care să cuprindă nivelul de cunoaştere al limbii române, în baza căruia se va face apoi evaluarea angajaţilor. ''Pe teritoriul României toţi angajaţii statului trebuie să cunoască limba română la nivelul B sau C, în funcţie de poziţia ocupată'', precizează deputatul în expunerea de motive.

În expunerea de motive, iniţiatorul mai arată că proiectul de lege nu aduce atingere minorităţilor din România, nu afectează sau restrânge drepturile legitime ale acestora.