Regina Ana a României împlineşte astăzi vârsta de 91 de ani.
Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscută şi sub apelativul Regina Ana, prenume complet Anne Antoinette Françoise Charlotte) este strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) şi Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) şi nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma.
În 1923, la Paris, se năştea Principesa Ana de Bourbon-Parma, fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei. De mică a îndrăgit geografia şi istoria. La vârsta de 17 ani, Principesa Ana şi-a urmat părinţii în refugiu în SUA, iar acolo au trăit la limita sărăciei. A ajuns la New York în toamna anului 1940, s-a înscris la un curs de artă în anul 1941 şi s-a angajat ca vânzătoare la magazinul universal Macy’s.
Înrolată ca voluntar
În septembrie 1943 s-a înrolat în Armata Franceză. Îşi petrece tinereţea pe front. Ca şi fraţii şi tatăl său, Principesa Ana a fost înrolată ca voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial, timp de aproape doi ani şi jumatate. A avut mai întâi gradul de caporal, apoi a avansat la gradul de locotenent şi a primit „Crucea de Război” a Franţei. „La început am condus o ambulanţă. Era o muncă foarte grea pentru că vedeai atât de multă suferinţă.
După asta m-au mutat şi am devenit şoferul comandantului. Făceam curierat”, avea să declare Regina într-un interviu acordat TVR în anul 2008. „Până mâine mai e!” „Trăieşte fiecare zi! Nu te gândi la ziua de mâine! "Până mâine mai e!”...Aceasta este deviza Reginei Ana a României, care mai spunea: „Nu ştiu ce înseamnă să ai sânge albastru. Ştie doar că pe o doamnă adevărată o recunoşti imediat, pentru că e modestă. Din păcate, istoria e plină de regi şi regine arogante...”. Departe de a fi arogantă, Regina a dovedit de-a lungul timpului că poate fi Alteţă şi prin prezenţa discretă.
„Era amuzant”
În noiembrie 1947, Regele Mihai pleca la Londra pentru a asista la nunta verişoarei sale, Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Comuniştii sperau, în secret, să nu se mai întoarcă... Ca un fapt inedit, premierul Winston Churchill i-ar fi spus Regelui să nu se lase păcălit de comunişti. După nunta Reginei Elisabeta, Regele Mihai a fost invitat la o recepţie de către Marele Duce Jean de Luxemburg la celebrul Hotel Claridge’s. „Momentul decisiv” era relatat chiar de către Regina Ana într-un interviu: „Când am ajuns, am urcat la apartamentul unde ştiam că e mama. Intrând, am văzut-o pe regina Elena, pe ducesa de Aosta, sora ei şi pe mama. Iar de vorbă cu ele, în picioare, era un tînăr în uniformă... Cum nu ieşisem de multă vreme din armată, în loc să fac o reverenţă, am luat poziţie de drepţi şi l-am salutat lovind călcâiele ca un soldat! M-am simţit atît de umilită de mine însămi, încât am ieşit imediat...”.
L-a refuzat Această întâlnire a însemnat pentru cei doi dragoste la prima vedere, după cum aveau să mărturisească mai târziu. La sfârşitul recepţiei, Regele i-a cerut mâna Principesei, care l-a refuzat! După „prima vedere”, „am mers la cinema împreună, pentru că Regele nu ştia cum se stă la coadă la cinematograf, cum se plăteşte. Fratele meu Michel şi cu mine l-am învăţat cum se trăieşte simplu, nu într-un palat. Aşa a aflat cum se stă la coadă, cum se plăteşte la un magazin, cum se cumpără bilete la cinema. Era amuzant. Nu ştia nici cum se plăteşte taxiul!”, îşi reamintea Regina Ana. Regele, Regina Mamă şi Principesa Ana aveau să plece apoi la Lausanne, dar înainte de a pleca spre Bucureşti, Ana i-a spus lui Mihai că acceptă cererea în căsătorie. Premierul României de atunci, dr.Petru Groza a fost informat imediat şi i s-a cerut aprobarea pentru căsătorie. Groza a spus însă că „în situaţia actuală este cu neputinţă”!
Căsătorie cu probleme
Nimeni nu dorea să organizeze nunta Între timp, Regele se întorcea la Bucureşti...De Crăciun, Regele Mihai şi Regina Mamă au plecat la Sinaia, la Peleş. La 29 decembrie 1947, Petru Groza a telefonat, rugîndu-l pe Rege să vină la Bucureşti pentru „o chestiune de familie”. A doua zi, la Palatul Elisabeta, Regele aştepta din partea lui Petru Groza veşti bune privind căsătoria. Numai că Petru Groza îl minţise pe Suveran. Primul ministru a venit la Palat însoţit de Gheorghe Gheorghiu Dej. A urmat abdicarea. Câteva zile mai tîrziu, Regele şi Regina Mamă însoţiţi doar de câţiva colaboratori plecau din România. Au stat o perioadă la Hotelul Beau Rivage din Lausanne, Elveţia, Regele a mers într-un turneu în America, se gândea la nuntă, dar degeaba: nici o ţară nu dorea să se implice în organizarea nunţii! Nici măcar Danemarca, ţara de origine a Principesei Ana. Regele Paul al Greciei, fratele Reginei Mamă Elena, s-a oferit imediat să organizeze nunta.
Regele Mihai urma să se căsătorească ortodox, aşa cum cerea Constituţia din 1923, Grecia fiind ţară ortodoxă. Astfel, la 10 iunie 1948 a avut loc nunta Regelui Mihai I cu Principesa Ana. Pentru luna de miere la dispoziţia tinerilor a fost pusă reşedinţa regală de vară, aflată în apropiere de Atena.
Reguli foarte stricte
În anii '40 Biserica Catolică avea reguli foarte stricte privind căsătoriile cu cei din alte religii. Principesa Ana de Bourbon Parma trebuia să obţină permisiunea Vaticanului. Regina Mamă Elena şi mama Principesei au mers la Vatican. „Mama şi soacra mea, Regina Elena, au mers amândouă să ceară acordul Papei Pius XII. şi mama a mers atît de departe încît a dat cu pumnul în masă! Mama era furioasă pentru că Papa a spus: «Nu-mi pot da binecuvântarea »”, povestea mai demult Regina Ana. Nici un membru al familiei Principesei nu a avut dreptul să vină la nuntă, fiind ameninţati cu excomunicarea de către Vatican. Doar un unchi din Danemarca al Anei, care era protestant, a avut acest drept. Nuntă cu peripeţii, dar în cele din urmă fastuoasă Au muncit ca să se întreţină După căsătorie, Mihai şi Ana au locuit la vila Reginei Mamă de la Florenţa. Mai apoi au stat în Danemarca şi în cele din urmă în Anglia. În anii exilului cei doi s-au bucurat de liniştea vieţii de la ţară pe domeniul Bramshill, proprietatea de lângă Londra a lordului Brocker. În anii ‚50, în timpul şederii lor in Marea Britanie, au muncit la fermă şi în propriul lor atelier de tâmplărie! Nu va fi singura ocupaţie „ieşită din tipare”: printre altele, au crescut găini, ca să se întreţină! Regele şi Regina s-au mutat la Versoix, în Elveţia, în 1956. Şi-au botezat toate cele cinci fiice ortodox.
Foarte discretă
Au refuzat orice ajutor, inclusiv oferta preşedintelui Truman pentru a se stabili în SUA. Din cauza datoriilor, Regina Mamă Elena a vândut vila de la Florenţa şi s-a mutat într-un apartament la Lausanne. Inventa poveşti pentru fiicele sale „Este o persoană plină de contraste, dură, dar romantică, şi care preferă sporturile mai degrabă masculine, ca fotbalul şi vânătoarea”. Aceasta declara în martie anul trecut Principesa Margareta, la evenimentul de prezentare a volumului bilingv „Ana. Portretul Reginei/Anne. Portrait of the Queen” (colecţia „Casa Regală”, Curtea Veche Publishing), carte inspirată de viaţa mamei sale. „Mama este o persoană foarte discretă şi nu a părut foarte încântată în momentul în care i-a fost prezentat proiectul de lansare a volumului”. Una dintre amintirile evocate a fost şi cea a deselor plimbări în natură alături de mama sa, când Regina Ana inventa poveşti pentru fiicele sale.
„Mama ştie să conducă foarte bine”, a spus Principesa Margareta. Aceasta a precizat că, în tinereţea sa, împreună cu Regina Ana au condus motociclete pe o distanţă de 100 de kilometri, în sudul Franţei. „Nu era o mamă foarte convenţională, pentru că mama mea e puţin rebelă, cu un mare simţ al umorului”, a mai spus Pricipesa Margareta. Cu ocazia aceluiaşi eveniment, Principele Radu a adăugat că „Regina Ana a adus pe lume cinci fete, ceea ce e un lucru rar. În ziua de astăzi familiile au mult mai puţini copii sau poate deloc. E un om care şi-a păstrat simţul umorului neştirbit după atâţia ani, deşi ar avea multe motive să aibă fruntea încreţită”.