Valentin Ceauşescu, candidat la prezidențiale: "Poporul român așteaptă cu nerăbdare să preluați frâiele Țării!"

Urmaşii lui Ceauşescu vor să-l aducă pe Valentin drept candidat la următoarele prezidenţiale. Au şi un motiv clar: "Dom’le, e cel mai cinstit român!"

S-au dus vremurile plenarelor de Comitetul Central! Însă comuniştii n-au dispărut încă. Se înmulţesc, spun ei, de la an la an. Cât să-i vezi drept candidaţi la următoarele alegeri. Se întâlnesc în fostele momente - cheie ale comunismului: 1 Mai sau 23 august. Sunt cei care se lasă filmaţi de televiziuni la mormântul lui Nicolae Ceauşescu, în fiecare an, pe 26 ianuarie. De Crăciun, se postează la Cimitirul Ghencea Civil. Plâng şi nădăjduiesc vremuri cum erau odată. Daniel Dediu, capul celor 800 de comunişti din Capitală şi al celor 10.000 de simpatizanţi înscrişi pe liste în toată ţara, e prezent la orice comemorare. Ultima oară a dat strigare printre ai lui chiar de 1 Mai, când au convocat plenara pe anul ăsta. A fost frumos, spune Dediu. S-au dez­bătut lucruri de interes naţional, precum candidatul la prezidenţiale. De acord au căzut fără dezbatere: îi vor scrie lui Valentin Ceauşescu şi-i vor propune să se alăture Uniunii Comuniştilor din România. La cât de convins pare Daniel Dediu, ai băga mâna în foc că Valentin s-ar apuca chiar de mâine de campanie electorală: "Eu am luat legătura cu Ion Dincă. A fost şi el la nişte şedinţe de-ale noastre. Prin Dincă am ajuns la Ion Ceauşescu. Şi cu el am avut nişte întâlniri. Şi lui i-am spus ce vrem să facem noi, aici. Şi mi-a zis: «Foarte bine, foarte bine. Vorbesc eu cu Valentin!» Ei, dumneavoastră ce înţelegeţi din asta?" Poliţiştii, schijele şi armata

Daniel Dediu e comunist convins. Pe vremea aia, pe care o regretă, era comandant la Secţia 13 de Poliţie din Bucureşti. Imediat a ajuns la Judiciară. Revoluţia l-a prins cum nu se poate mai trist. A mers la Arad. Răsuflă a viaţă grea: "Am găsit acolo situaţii catastrofale! Poliţiştii aveau schije în picioare. Armata a tras în ei, i-a ţinut în cocine".

Aşa supărat cum era că s-a făcut o mare nedreptate, s-a gândit, în 1996, să înfiinţeze, mai întâi, Partidul Unităţii celor ce Muncesc, apoi Uniunea Comuniştilor din România şi Asociaţia România Muncitoare. Adepţii au venit imediat. Sunt atâţia nostalgici prin ţară că-i de-ajuns să dai anunţ la mica publicitate. Sediul comuniştilor din România e făcut după vremurile noastre. Pe Aleea Mizil, pe partea dreaptă, în capătul străzii, e noul lor "Comitet Central" - o baracă ascunsă sub o boltă de viţă-de-vie. Aici, în curte, s-au adunat comuniştii să dezbată problemele Uniunii. Cică s-ar fi lăsat cu grătare, ca pe vremea idolului lor, Nicolae Ceauşescu. Daniel Dediu e gazdă bună. Deschide uşa şi apasă pe întrerupătorul becului. Ah! Uitase că are curent de la un generator. Iese pe uşă şi începe a se auzi hârşâitul aparatului. Pac! Se-aprinde becul.

Preşedintele comuniştilor îşi ocupă locul la masa Comitetului. În spate, pe perete, stau agăţate fotografiile lui Gheorghe Gheorghiu - Dej şi Nicolae Ceauşescu, plus steagurile Uniunii Europene, al României şi al partidului, roşu cu o stea albă în mijloc. Adunările de partid au loc în curtea lui Daniel Dediu

Pază pentru preşedinţi

La masa dezbaterii se aşează, pe rând, prim-secretarul Vasile Ţurcanu şi Gheorghe Căpriţă, locţiitor prim-secretar. Ar vrea şi ei să scoată o vorbă, dar Dediu o dă înainte: "Am făcut acest partid pentru că se simţea nevoia prezenţei proletariatului. În 1996, se făceau firme-căpuşă, începuse devalizarea României. A venit la noi şi Paul Niculescu Mizil, care ne-a spus să băgăm pe cineva în faţă. Noi am zis să vină Serghei, dar ne-a zis «Nu! Serghei e un zăpăcit!» Şi-a băgat-o pe Oana, dar nu la noi", povesteşte Dediu. Domnul Căpriţă, care stă de partea cealaltă a mesei, dă să spună ceva. Preşedintele e mai iute: "Lasă, mă, că vorbesc eu acuma!". A continuat să vorbească. Punctual, sunt lucruri importante care îi lipsesc lui Daniel Dediu, după aproape 23 de ani de democraţie. Oftează iar: "Eu, când eram comandant, instrasem în legătură cu forţele de muncă. Dacă prindeam vreunul fără serviciu, îl trimiteam la lucru!".

Ordine şi disciplină! Erau la discreţie concedii ieftine la munte şi la mare, chirii mici la locuinţe, pământul era muncit calificat şi, peste toate, aveau copiii repartiţii.

Pe un raft din sediul colorat, Dediu are colecţii de "Magazin Istoric" şi "Munca". Pe rândul din faţă, sunt aşezate după culori căni din plastic: roşii, galbene şi albastre. Două stele, vârfuri de pom de Crăciun, sunt pe post de simbol al partidului. În fundul încăperii, o masă în formă de T. Pe pereţi, de jur împrejur, oameni de seamă: aceiaşi Gheorghiu-Dej şi Ceauşecu, pe stânga Fidel Castro, iar pe dreapta nord-coreeni: Kim Jong-il şi mai tânărul succesor Kim Jong-un.

Gheorghe Căpriţă, locţiitorul de prim-secretar, prinde un moment în care poate vorbi. E de loc din Tismana, judeţul Gorj, iar în politică a intrat după 2000, în Partidul Muncitoresc. Pe Dediu îl gratulează spunându-i, din când în când, "tovarăşe". E fan înfocat al lui Ceauşescu, despre care spune că "Nu l-am cunoscut personal înainte de 89". După Revoluţie, s-a făcut patron. Lua marfă de la Bucureşti şi-o vindea la Tismana, cu adaos gras. Acum, în Capitală "a venit cu picioarele", după cum spune. Are nişte probleme, merge la spital, iar Dediu s-a oferit să-l cazeze chiar la sediul central. "Notaţi acolo: sunt în anturajul lui Miron Cozma. Am fost chiar la el la închisoare!". Gheorghe Căpriţă şi Vasile Ţurcanu sunt ajutoarele lui Dediu în partid. Unul e prim-secretar, al doilea îi ţine locul

Nimicuri ale vremii: cravate de pionier

Ca să nu plece musafirii cu mâna goală, Dediu scotoceşte prin dulapuri: a găsit cravate de pionier, originale, cu ştampilă CTC, de la fabrica de panglici Teleorman. Calendare, statutul şi programul partidului, ba chiar un supliment al publicaţiei "România Muncitoare" - un volum de versuri, semnat chiar de preşedintele partidului. Toate ofurile stau scrise pe 16 pagini de catrene. Frământări, întrebări fără răspuns, dileme. CARTE DE VIZITĂ

VALENTIN CEAUŞESCU, fizician

  • Născut pe 17 februarie 1947, Valentin este fiul cel mare al soţilor Ceauşescu
  • Între 1965 şi 1967 a urmat cursurile Facultăţii de Fizică din Bucureşti. Ulterior, îşi continuă studiile la Londra. La Congresul al XIV-lea al PCR a fost ales membru supleant al Comitetului Central al PCR
  • La un moment dat s-a zvonit că ar fi fost fiul adoptat al soţilor Ceauşescu.

    Scrisoarea Uniunii Comunistilor din Romania catre Valentin Ceaușescu:

Excelenței Sale, Domnului  VALENTIN CEAUȘESCU        În ziua de 1 mai 2012, la sediul Asociației România Muncitoare și al Uniunii Comuniștilor Români, din București, Aleea Mizil, nr. 47-F, sectorul 3, a avut loc o adunare dedicată zilei de 1 Mai, €œZiua Internațională a celor ce Muncesc”, și totodată s-au ținut lucrările Plenarei anuale a Comitetului Central al Uniunii Comuniștilor Români(U.C.R.) La propunerea Biroului Permanent Central al Uniunii Comuniștilor Români, participanții au aprobat în unanimitate să vă rugăm ca la alegerile prezidențiale din 2014 să candidați la postul de Președinte al României. Această solicitare are la bază situația gravă prin care trece economia și societatea românească, din cauza intervenției brutale a forțelor străine în viață de zi cu zi a românilor. După lovitura militară de stat din decembrie 1989, când părinții dumneavoastră au fost asasinați, niciun om politic nu a acționat pentru păstrarea independenței și suveranității Țării noastre. Toate bogățiile poporului, fabrici, uzine, combinate, terenurile agricole, pădurile, resursele naturale etc. au devenit bunuri ale  nimănui din care se înfruptă străinii și clientela politică, în timp ce românii întâmpină foametea, frigul, bolile și exploatarea nemiloasă. Știm că vă este greu să luați o astfel de hotărâre, dar după  decembrie 1989, imediat, majoritatea membrilor familiei Ceaușescu au fost arestați  pentru presupuse fapte, iar după câteva luni de închisoare au fost eliberați din lipsă de probe. Cinstea de care au dat dovadă membrii familiei Ceaușescu este o garanție că veți merge pe același drum pe care au mers părinții dumneavoastră, Nicolae și Elena Ceaușescu. Mai știm că doriți să redeschideți așa-zisul proces în urma căruia părinții dumneavoastră au fost asasinați. Și noi dorim acest lucru cât mai repede posibil, căci ceea ce se întâmplă acum, este un adevărat genocid la adresa poporului român, comis de către trădători ai neamului, dirijați de forțe străine. Sub conducerea P.C.R. și a Secretarului sau General tov. Nicolae Ceaușescu, poporul român scăpase de datoriile externe, fiecare avea un serviciu, o locuință, învățământ și asistență medicală  gratuită, salarii și pensii pentru un trai decent. După decembrie 1989, s-au distrus ori vândut fabricile, uzinele, combinatele, C.A.P.-urile, I.A.S.-urile, vapoarele s-au evaporat. Peste 3 milioane de români au plecat la lucru peste hotare, iar populația a scăzut de la 23 de milioane în 1989 la 19 milioane de locuitori. Statul capitalist nu sprijină cu nimic poporul, ci îl jecmănește prin taxe, accize și impozite. Ultimele bogății ale solului și subsolului au fost scoase la vânzare pe nimic. Iată câteva argumente pentru care vă rugăm ca la alegerile Prezidențiale din 2014 să candidați cum vreți dumneavoastră, ca independent sau din partea vreunui partid. Noi ne angajăm să vă sprijinim la strângerea celor 200.000 de semnături necesare la înscrierea pentru alegerile prezidențiale. Stimate domnule Valentin Ceaușescu, poporul român așteaptă cu nerăbdare să preluați frâiele Țării și să continuați opera de construcție a unei Românii moderne, civilizate, libere și independente, așa cum a dorit Eroul nostru Național, NICOLAE CEAUȘESCU.