Ministerul Sănătăţii nu-i permite Casei Naţionale de Asigurări să schimbe listele de medicamente pentru cancer, HIV şi diabet, iar producătorii de medicamente critică dur deciziile CNAS.
Anunţata modificare a listelor de medicamente compensate pentru boli cronice pentru data de 1 octombrie 2010 nu va fi aplicată în formula dorită de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Asta pentru că cei de la Ministerul Sănătăţii (MS) refuză să permită modificarea listelor de medicamente pentru cancer, HIV şi diabet (lista C2). Aşa că se vor schimba doar listele C1 şi C3, care cuprind produse pentru alte boli cronice, cum ar fi hepatitele.
Tot de la 1 octombrie ar trebui să intre în vigoare aşanumitul sistem cost-volum rezultat, prin care preţurile medicamentelor pentru boli cronice se stabilesc în funcţie de volumul de vânzări.
La bolile unde există varianta medicamentelor generice, casa de asigurări va acoperi preţul cel mai mic, iar unde nu există - plăteşte produsul orginal, mai scump, explică reprezentanţii CNAS principiul care stă la baza modificărilor listelor pentru boli cronice.
Preţuri în funcţie de vânzări
"De la un director din MS am primit asigurări că nu se vor schimba listele pentru diabet, HIV şi cancer, care ţin de programele naţionale", spune preşedintele Federaţiei Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, informaţie confirmată şi de oficiali din minister, şi de la casa de asigurări.
Un alt măr al discordiei este introducerea unui mecanism nou pe piaţă: cost-volum rezultat, prin care asigurătorul contractează anumite volume certe de medicamente de la producători, la un preţ mai avantajos. "Cel puţin jumătate din firmele de pe piaţă au înţeles şi pot aplica acest sistem", spune Dorin Ionescu, director general în CNAS. Reprezentanţi ai producătorilor de medicamente cred însă că este imposibil să se aplice o astfel de idee la noi.
"Toate datele de cost-eficienţă pe care asigurările ni le cer necesită cunoaşterea unor costuri: să ştii cât e ziua de spitalizare, cât costă boala în cauză, date care nu se cunosc în România. Apoi, cine plăteşte trebuie să aibă bani să măsoare, să centralizeze. Or, ai noştri nu au bani să treacă strada. Toate datele de cost-eficienţă din studii clinice sunt făcute în cazul în care pacienţii şi-ar primi medicamentele: la noi sunt multe întreruperi", comentează Sorin Popescu, reprezentant al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Citiţi şi:
- Războiul compensatelor
- Lista "imorală" a compensatelor
- Preţul medicamentelor sare-n aer