Parcul Colţea s-a îmbogăţit ieri cu un exponat mai puţin obişnuit - un cub de gheaţă în inima căruia se ascunde un lingou de aur.
Acesta face parte dintr-un experiment inedit, lansat de revista „National Geographic“, pe tema încălzirii globale, prin care bucureştenii sunt invitaţi să estimeze timpul de topire a gheţii. Lingoul de aur valorează 10.000 de euro şi va fi câştigat de cel care va estima cât mai exact timpul de topire şi îşi va trimite pronosticul - exprimat în zile, ore şi minute - prin SMS, la numărul 1433.
Participanţii vor primi automat un mesaj, care conţine îndemnuri de reducere a pericolului încălzirii globale prin acţiuni simple şi uşor de integrat în viaţa de zi cu zi.
Lângă cubul de la Universitate sunt plasate o cameră web şi o ministaţie meteo, astfel încât pe site-ul National Geographic România - http://www.natgeo.ro - se pot urmări imagini live, precum şi prognoza zilnică. Zilele îi sunt numărate
La câteva ore după inaugurarea edificiului de către primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, cubul se topea încet-încetişor, sub privirile iscoditoare ale trecătorilor zgribuliţi. „La gerul ăsta, o să se topească abia la vară!“, prognozează sec un puşti cu nasul vârât în fular. Amicul lui îl contrazice, după o evaluare precisă: „Îi dau 15, maximum 16 zile!“. Ceva mai aproape de „miezul problemei“, o gaşcă de studenţi cercetează cubul din toate unghiurile. „Eu, unul, nu văd niciun lingou. Mai degrabă o sticlă de whisky!“, conchide el, în râsetele prietenilor. Cea mai de încredere sursă e însă paznicul de lângă preţiosul exponat. „Am auzit că se topeşte în 21 de zile“, ne spune el, pe un ton confidenţial. Cei care îşi pregătesc deja dalta şi ciocanul pentru „a topi“ mai repede gheaţa trebuie să ştie că în interior nu vor găsi un lingou de aur adevărat, ci doar o simulare.
Bucureştenii vor avea ocazia să facă specula ii despre topirea cubului până în martie. Sâmbăta şi duminica, lângă exponat se vor organiza diverse acţiuni legate de modul în care se poate diminua pericolul încălzirii globale. Cubul bucureştean are replici şi în alte 23 de oraşe ale lumii, acestea fiind instalate de National Geographic Society, cea mai mare organizaţie nonprofit din lume.