Comisioanele bancare, sub lupa Comisiei Europene

Un raport al Comisiei Europene ridica semne de intrebare asupra practicilor concurentiale din domeniul cardurilor de debit, al produselor bancare de retail si al sistemelor de plati.

Principalele probleme identificate sunt variatiile mari ale comisioanelor la comercianti, precum si ale comisioanelor interbancare. In unele state, comisioanele sunt de trei-patru ori mai mari decat in alte tari membre.

„Nu am auzit nicio explicatie convingatoare de ce structura costurilor este atat de variata in Uniunea Europeana. Parerea mea  este ca aceste comisioane sunt rezultatul unei lipse a concurentei si nu mi-ar placea ca firmele de retail si clientii bancari sa plateasca mai mult pentru carduri decat ar trebui”, a declarat intr-o conferinta de presa Nellie Kroes, comisarul european pe Concurenta.

De asemenea, Comisia considera ca piata cardurilor nu este libera din cauza ca firmele care vor sa ofere servicii de tipul Biroului de credit sau servicii de plati se lovesc de tot felul de obstacole. La fel, si clientii care vor sa-si schimbe furnizorul de servicii bancare. Piata cardurilor pentru plati se ridica la 1.350 de miliarde de euro anual, potrivit unui comunicat al comisiei europene.

La aceasta suma, institutiile financiare incaseaza comisioane de 25 de miliarde de euro, adica peste un sfert din produsul intern brut al Romaniei. In ceea ce priveste produsele bancare destinate populatiei, Comisia Europeana estimeaza ca cifra de afaceri a bancilor europene pe aceasta nisa se ridica la 250-275 miliarde de euro anual.

Principalele nereguli gasite in raport sunt Birourile de Credit exclusiviste care nu permit accesul la date noilor intrati pe banca, diferitele acorduri dintre banci - in special cele de economii si cele cooperative - care pot reduce concurenta si faptul ca produsele se vand doar la pachet: de exemplu, daca vrei un card, ti se vinde automat si un cont curent si o asigurare.