Câţiva activişti anti-prohibiţia drogurilor au îmbrăcat haina de mafiot la deschiderea celei de-a 54-a Comisii pentru Stupefiante a ONU, "aniversând" 50 de ani de la primul act care interzice unele substanţe.
Cât Yuri Viktorovich Fedotov, şeful rus al UNODC (Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate) se pregătea ieri dimineaţă să-şi ţină discursul de 18 minute pentru deschiderea celei de-a 54-a Comisii pentru Stupefiante, în faţa gardului înalt din jurul uriaşului şi întortochiatului sediu al Naţiunilor Unite din Viena câteva zeci de mafioţi înarmaţi cu şampanie şi ochelari de soare cântau şi le mulţumeau pentru că există sutelor de oameni care intrau în curte.
Ţinând pancarte mari cu însemne anti-prohibiţie a drogurilor, "Igor", un rus cu pieptul dezgolit, "Roberto", un italian cu barbă şi trabuc, şi "Pablo", pletosul lider al unui cartel al drogurilor mexican, ridicau paharele în aer şi fişicuri de dolari de prin două serviete aruncate pe o masă de banchet pe care trona un tort maroniu din plastic, cu numărul 50 în vârf.
"Volareeee, o-ooo! Cantareee, o-o-o-oooo, Thank you, for the money you make me... ("Mulţumim pentru banii pe care ni-i aduceţi – nr)", se auzea cântecul de la masă, în cor, printre râsete şi fum de trabuc.
Banchetul improvizat, dădeau să se înţeleagă cei prezenţi, era cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea Convenţiei Unice pentru Stupefiante, din 1961, prima care a trecut pe "lista neagră" oficială droguri celebre, precum canabisul, cocaina sau heroina. Motivul bucuriei lui "Yuri", "Pablo" şi "Roberto" – autointitulaţi, pentru o mai uşoară identificare, drept compania Drug Lords International (Traficanţi Internaţional) sau "Traficanţi fără frontiere": aniversarea a 50 de ani în care s-au îmbogăţit vânzând droguri.
Privind ciudata adunare, "costumele" care se scurgeau către cea de-a 54-a sesiune a Comisiei pentru Stupefiante a ONU (Commision on Narcotic Drugs – CND) nu ştiau dacă să râdă sau nu. Dacă se opreau în loc, pentru o secundă, puteau să vadă totuşi cum totul lua aerul unei farse. De fapt, al unui protest inedit, cu actori pe post de traficanţi fericiţi că interzicerea unor substanţe narcotice le aduce piaţă de desfacere. "Sunt multe mafii"
Mafioţii de la sediul ONU Viena sunt actori şi activişti din Budapesta. Un rus, mai mulţi unguri. Unul e chiar hip-hoper cu melodii cunoscute prin Ungaria. "A avut un best-selling album", şopteşte cineva. Tipul pare liniştit. Îl cheamă Miklos, dar îşi zice SickRatman. Nu prea ştie engleză, dar ţine un banner cu mesajul "In prohibition we trust" ("Avem încredere în prohibiţie").
De alături, "mexicanul Pablo" dezvăluie că are un nume rusesc, Ivan, şi altul uruguayan (după locul de naştere), Tabeira. Astfel, Ivan Tabeira zice că a venit la ONU să mulţumească pe post de mafiot nu doar pentru că e un job de actor, plătit binişor. "Cred că interzicera anumitor droguri e similară cu perioada prohibiţiei alcoolului din Statele Unite, în trecut", zice hotărât Ivan. Din spatele unui trabuc, omul descrie în cuvinte puţine dileme contemporane de mare amploare. "În opinia mea, prohibiţia nu face decât să-i îmbogăţească pe traficanţi. Sunt multe mafii, toată lumea ştie asta. Şi în Ungaria, sigur, poate nu ca în SUA, dar sunt. Eu zic că trebuie să luăm în serios toată treaba asta cu prohibiţia şi să renunţăm la ea", zice actorul.
Cu drogurile, mare legătură Ivan n-a avut. "Dar uită-te la faţa mea, am faţă de latino!", zice "mexicanul". Pentru faţa asta "periculoasă", pentru care a şi fost ales să joace rolul lui "Pablo Escobar" în semn de protest, uneori mai trage ponoase. Faţa asta i-a mai adus uneori poliţia pe cap, în plină stradă. "Mă opresc să mă caute prin buzunare de droguri. Dar n-am luat şi nici nu iau", zice Ivan.
De alături, italianul "Roberto" - jucat de un tânăr cu şapcă pe cap şi trabuc – îndeasă bani falşi, prin gecile celor din jur. "Dolari ai Statelor Unite ale Prohibiţiei", cu un text inscripţionat: "Fără convenţiile internaţionale împotriva drogurilor, noi, traficanţii nu am avea astfel de profituri uriaşe fără să plătim taxe sau fără să ne ocupăm cu chestii inutile cum ar fi protecţia consumatorului". În centrul bancnotei, chipul lui Yuri Fedotov. O piesă-protest
Ideea cu personajele-clişeu rupte din filmele cu mafioţi ruşi, mexicani sau italieni în locul unui miting tradiţional, a fulgerat, acum vreun an, prin birourile unei organizaţii pentru drepturile omului din Ungaria (Hungarian Civil Liberties Union). Balazs Denes, directorul asociaţiei, era de faţă când s-a conturat.
"Stăteam de vorbă şi am zis că se împlinesc acum 50 de ani de la semnarea Convenţiei Unice pentru Stupefiante şi că ar trebui să sărbătorim. Dar ne-am dat seama că nu avem de ce să sărbătorim, pentru că nimic nu merge în domeniul anti-drog. Acum doi ani am demonstrat tot aici – am adus probe de urină şi cuşti ca simbol la regimul la care sunt supuşi consumatorii – şi am dus un actor îmbrăcat în mafiot. A fost nostim şi mulţi au zis să continuăm. Aşa că am adus azi activişti sau actori de la teatru TAP, pe care îi mai chemăm să facă unele piese pe probleme legate de droguri. Ei sunt de acord cu ce spunem noi", zice Balazs.
De ce piese de teatru în loc de mitinguri în forţă? Activistul spune că e de ajuns. Deocamdată ar vrea să atragă atenţia delegaţilor care intră la comisie şi să le zică, simplu. "ce faceţi nu are nicio legătură cu realitatea". "Mafioţii noştri n-or fi reali, dar problemele iscate de interdicţiile pe droguri sunt", spune Balazs. De asta, zice, ce au făcut ei nu e doar teatru. OPINII DIFERITE
O convenţie expirată şi nu prea
Cea de-a 54 sesiune a Comisiei pentru Stupefiante a ONU marchează 50 de ani de la semnarea primului act care a scos în ilegalitate droguri cum ar fi canabisul, cocaina sau heroina. O serie de ONG-uri sosite la discuţii la Viena susţin că metodele de pedepsire a consumatorului şi de interzicerere a anumitor substanţe nu sunt singurle care funcţionează în reducerea efectelor negative ale drogurilor.
În discursul adresat la deschiderea de ieri a Comisiei, directorul UNODC, Yuri Fedotov a afirmat că textul convenţiei din 1961 încă i se mai pare valabil. "Criteriile convenţiei rămân valabile, ca şi scopul ei principal de a se axa pe sănătate. Cer comunităţii internaţionale să revigoreze convenţia", a spus Fedotov. Şeful UNODC a adăugat că, deşi cultivarea ilegală de coca sau opium este specifică unui număr mai mic de ţări, producţia este în creştere. Între 1998 şi 2009, producţia globală de opium a crescut cu 80%. Anual, a spus Fedotov, traficanţii câştigă 320 de miliarde de dolari. "Aşadar, dacă vrem să facem progrese împotriva heroinei şi a cocainei, şi am încredere că putem, trebuie să ne axăm pe cultivatorii ilegali într-un mod cât mai concret", a declarat Fedotov. Imediat ce a fost ales, în urmă cu mai puţin de un an, director pe problemele legate de droguri ale ONU, organizaţiile non-guvernamentale l-au contestat. ONG-urile au reclamat că a fost ales, deşi ţara sa de origine, Rusia, refuză în continuare metode de reducere a riscului de HIV/SIDA printre consumatorii de droguri injectabile, cum ar fi substituţia cu metadonă, fiind considerată pol al încălcării drepturilor omului.
"Convenţia din 1961 era interesantă acum 50 de ani", spune, în contrast cu afirmaţiile şefului UNODC, Balasz Denes. "Azi prohibiţia globală şi pedepsirea consumatorului au consecinţe. Hrănesc epidemia de HIV, creează crize serioase în sistemul de justiţie, duce la încălcarea drepturilor omului. Sistemul actual de prohibiţie a drogurilor e bun doar pentru mafia, le aduce profituri de 400 de miliarde pe an! Problema nu e că e un sistem de prohibiţie, ci că nu funcţionează. Acum 50 de ani erau mai puţini oameni care se drogau, drogurile erau mai slabe şi mai ieftine. Sistemul nu merge", spune Balazs.
Dezbaterile comisiei din 2011 vizează ce s-a obţinut în cei 50 de ani de la semnarea actului din 1961, dar şi subiecte cum ar fi scoaterea de pe listă de interdicţii a frunzei de coca sau moartea prin supradoză în rândul populaţiei tinere.