Comisia Europeană cere o reformă reală a pensiilor speciale, iar nu o reglementare ce ar produce „economii limitate”. În opinia oficialilor de la Bruxelles este nevoie de modificări de substanță la proiectul de lege propus de autoritățile române care să integreze și concluziile evaluării de impact ale consultanților Băncii Mondiale. Comisia Europeană și-a prezentat punctul de vedere pe subiectul pensiilor speciale într-o scrisoare adresată Guvernului.
Comisia Europeană cere autorităților de la București, într-o scrisoare destinată Guvernului, să modifice proiectul de lege privind pensiile speciale. Conform documentului, actuala lege prevede doar modificări ce vor duce la economii limitate fără să rezolve aspectele privind principiul echității. În scrisoare se face referire la pensiile magistraților, dar și la cele militare.
Astfel, Comisia recomandă ca în cazul pensiilor militare, rata de înlocuire a veniturilor (procentul din valoarea salariului reprezentat de pensie – n. red.) să fie de 45%, raportat la veniturile realizate de-a lungul întregii cariere. În prezent, rata de înlocuire este de 65% raportată la ultimele 6 luni de activitate. Proiectul de lege inițiat de guvern propune o rată de înlocuire de 65% din veniturile realizate în ultimele 12 luni, fără a fi luate în calcul sporurile nepermanente.
În cazul magistaților, Comisia Europeană atrage atenția că este nevoie de creșterea duratei serviciului și de reducerea cuantumului pensiei speciale, așa cum este stabilită în prezent.
Sursa foto: Arhiva EVZ
România și-a asumat reforma pensiilor speciale prin PNRR
România și-a asumat prin PNRR reformarea pensiilor speciale, care reprezintă, în prezent, o cheltuială anuală de circa 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceste venituri de care beneficiază un număr redus, dar influent de privilegiați, reprezintă o sursă de inechitate socială. În cazul în care România nu va face reforma pensiilor speciale, Comisia Europeană va bloca plata unei tranșe din PNRR.
Guvernul a propus un act normativ care să reformeze pensiile speciale, inițiat de Ministerul Muncii, condus de Marius Budăi, însă a fost blocat în Parlament. Politicienii se codesc să adopte vreo măsură de reformă a pensiilor speciale, dat fiind că printre beneficiari se numără categorii influente, judecători, procurori, militari, polițiști, angajați din serviciile secrete.
Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC
Concluziile Comisiei Europene pentru Guvernul Ciucă
În scrisoarea Comisiei Europene se atrage atenția că din evaluare de impact a proiectului de lege propus de Marius Budăi rezultă doar economii limitate și nu asigură sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului. Drept urmare, Comisia Europeană atrage atenția că în forma actuală, legea nu îndeplinește angajamentele asumate prin PNRR.
Drept urmare, Comisia recomandă ca proiectul să nu fie adoptat în forma actuală ci după ce va fi amendat în conformitate cu recomandările rezultate din evaluarea de impact a Băncii Mondiale (inclusiv opțiunile alternative de reformă). Mai mult, atrage atenția Comisia Europeană, pe termen lung (2022 - 2070) se dorește menținerea cheltuielilor publice brute cu pensiile, la 9,4% din PIB. Pentru aceasta este nevoie de un mecanism de frânare a majorărilor, în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit. Acest plafon trebuie aplicat tuturor cheltuielilor cu pensiile din sistemul public, inclusiv cele speciale și militare.
Conform evaluării Băncii Mondiale, actualul proiect de lege privind pensiile speciale are un impact foarte limitat asupra reducerii cheltuielilor. Economiile care decurg din revizuirea pensiilor speciale sunt mai mici, astfel că guvernul are un spațiu de manevră mult mai redus pentru a crește gradul de adecvare a pensiilor publice, așa cum precede jalonul PNRR.
De asemenea, experții Comisiei Europene, semnatari ai scrisorii, atrag atenția că proiectul de lege prevede perioade de cotizare mult mai mici pentru beneficiarii de pensii speciale, decât pentru pensionarii din sistemul public, bazat pe contributivitate.
Sursa foto: Razvan Valcaneantu/ EEC
Recomandările Comisiei Europene pentru pensiile militare
Proiectul de lege prevede o creștere a perioadei de referință a veniturilor salariale de la 6 la 12 luni consecutive în ultimii 5 ani de serviciu. Acest lucru nu ar avea aproape niciun impact asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile, atrage atenția Comisia.
Drept care, guvernului i se recomandă să ia în considerare scenariul propus de Banca Mondială care vizează o rată de înlocuire a veniturilor de 45 % raportată la veniturile din întreaga carieră. Într-o astfel de situație, pensiile speicale ar fi aduse mai aproape de principiul contributivității și ar spori echitatea sistemului. Această opțiune ar putea fi adoptată în combinație cu alinierea indexării pensiilor militare la cea din sistemul general, ceea ce ar asigura o rată adecvată a prestațiilor în viitor.
Recomandările Comisiei Europene în cazul pensiilor magistraților
Comisia Europeană atrage atenția că legea propune, în cazul magistraților, la limitarea pensiilor la 100% din venitul net pentru noii pensionari și creșterea stagiului de cotizare. Or, atrag atenția oficialii de la Bruxelles, acest lucru ar avea un impact limitat asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile.
Deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor judecătorilor/procurorilor, guvernul ar trebui să ia în considerare o durată mai mare a serviciului și un cuantum mai mic al pensiei. Indexarea pensiilor pentru judecători și procurori ar trebui aliniate la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil, după cum relatează G4media.