Concentrarea energiei nucleare în mâinile statului, prin Nuclearelectrica, ar putea distorsiona concurenţa pe piaţa internă de electricitate, consideră oficialii europeni.
Planurile statului român de a controla 51% din Reactoarele 3 şi 4, prin intermediul Nuclearelectrica, riscă să fie blocate de autoritatea de concurenţă din cadrul Comisiei Europene.
„Acordarea unui acces privilegiat companiei Nuclearelectrica la noile unităţi nucleare ar putea ridica probleme, având în vedere faptul că aceasta are deja acces la întreaga energie nucleară din România“, au precizat, pentru EVZ, reprezentanţii biroului de presă al comisarului european pentru concurenţă, Neelie Kroes. Nuclearelectrica deţine, în prezent, cele două reactoare de la Cernavodă şi beneficiază de întreaga energie generată de acestea, având o cotă de 18% pe piaţa producţiei naţionale de electricitate. Nuclearelectrica va deţine 15% din piaţă După aprobarea, în iunie, a hotărârii de guvern prin care Nuclearelectrica a primit mandat să negocieze participaţia majoritară în compania de proiect care va realiza Reactoarele 3 şi 4, autorităţile de la Bucureşti au trimis o notificare Comisiei Europene, pentru a cere aviz favorabil în problema respectării concurenţei. Oficialii forului european au precizat că piaţa internă de energie trebuie studiată în continuare, detaliat, pentru a se stabili în ce măsură aceasta ar putea fi distorsionată.
Oficialii Nuclearelectrica sus- ţin însă că ponderea pe care o va avea energia nucleară în 2015 nu va afecta concurenţa. „Când Reactoarele 3 şi 4 vor fi funcţionale, energia nucleară va reprezenta 23% din piaţă, iar Nuclearelectrica, dacă va fi acţionar majoritar la ultimele două unităţi, ar însemna că va deţine doar 15% din piaţă, adică mai puţin decât în prezent“, ne-a declarat directorul general al companiei, Teodor Chirica. Au reînceput discuţiile Anul trecut, guvernul stabilise că niciuna dintre cele şapte companii implicate în proiect (Nuclearelectrica, Iberdrola, Enel, CEZ, ArcelorMittal, Electrabel şi RWE) nu va avea participaţia majoritară, tocmai pentru a se evita existenţa unei poziţii dominante.
În primăvară, însă, după ce fusese semnat deja un acord prin care Nuclearelectrica urma să deţină 20%, guvernul a informat investitorii despre noile condiţii de asociere. Compania de proiect ar fi trebuit înfiinţată în martie anul acesta, însă schimbările au dus la decalarea întregului proiect. Negocierile cu investitorii au reînceput săptămâna trecută şi trebuie finalizate până în decembrie, conform ultimului act normativ. PLANURI DE VIITOR ÎNDEPĂRTAT Costuri duble, de la un an la altul Investiţia totală pentru cele două reactoare este estimată la 4 miliarde de euro, deşi, anul trecut, calculele se opreau la 2,2 miliarde de euro. Astfel, aportul Nuclearelectrica s-ar ridica la 2,04 miliarde de euro, cea mai mare sumă, 800 de milioane de euro, urmând să provină din Fondul Naţional de Dezvoltare, adică din banii încasaţi din privatizări. Restul vor fi fonduri de la bugetul de stat, din cel al Nuclearelectrica, din listarea sa la bursă şi credite cu garanţia statului.
Parametrii exacţi ai proiectului urmeză să fie stabiliţi după activităţi pregătitoare care vor dura 18 luni de la înfiinţarea companiei de proiect, preconizată pentru începutul anului viitor. Planul iniţial arăta că cele două reactoare vor fi puse în funcţiune în 2014, respectiv 2015, însă aceste termene vor fi decalate cu cel puţin un an.