Comisia Europeană a inițiat, miercuri, procedura de deficit excesiv în cazul României. Rapoartele date publicității nu sunt deloc încurajatoare, din contra.
Prognoza Comisiei Europene în materie de deficit este de 4,9% din PIB, anul acesta, 6,9%, în anul 2021 și de 7,7% din PIB, în anul 2022. Deficitul structural va urca cu 1,9% din PIB în anul 2021 și cu 0,8%, în anul 2022. Or, un deficit bugetar de 7,7% din PIB depășește, practic, limita posibilului. De aceea, indiferent de declanșarea procedurii de deficit excesiv, România va trebui să ia măsuri pentru reducerea acestuia, explică jurnaliștii Rfi.ro.
Toate acestea apar în contextul în care Guvernul și-a asumat deja o corecție a deficitului excesiv, respectiv reforme structurale și consolidare fiscală, care însă nu au niciun efect real. Astfel de măsuri ar trebui să aducă până în anul 2022 nivelul deficitului sub cota de 3% din PIB.
Deficitul ar trebui să urmeze o traiectorie descendentă, până la 2,8% din PIB, în anul 2022, însă estimările specialiștilor europeni indică exact contrariul. Comisia Europeană a dat un ultimatum țării noastre. Până în data de 15 septembrie 2020, România va trebui să prezinte un plan de acțiune concret prin care se angajează să aducă deficitul în parametrii normali europeni.
De asemnenea, Comisia Europeană a calculat în raportul de ieri că o creștere a pensiilor, așa cum prevăd noile normative, va influența, anul acesta, creșterea deficitului bugetar cu 0,9 puncte procentuale din PIB, cu 1,7 puncte procentuale anul viitor și cu 1,1 puncte procentuale în anul 2022. În aceeași măsură, dublarea alocațiilor copiilor va avea ca efect un cost anual de 0,6% din PIB.