Unii oameni de afaceri din Timiş încearcă să combată criza prin preluarea comenzilor pentru marile branduri din străinătate.
Odată cu aderarea la UE şi creşterea costurilor de producţie prin mărirea salariilor, afacerile în lohn au început să se retragă de pe piaţa timişeană. La declanşarea crizei economice actuale, lohnului i s-au dat cele mai mici şanse de supravieţuire. Însă, odată cu deprecierea leului, acesta pare să se revigoreze.
Potrivit lui Adam Crăciunescu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Timiş, unul dintre marii producători locali în sistemul lohn a început deja să primească din străinătate comenzi. Este vorba despre compania Alto Gradimento, care confecţionează încălţăminte. „Este unul dintre cei mai mari producători din industria uşoară, care m-a anunţat că a primit, săptămâna trecută, comenzi care-i permit relansarea afacerilor în acest sector. Mesajul este clar, chiar dacă, de Sărbători, nu cunoaşte încă o amploare semnificativă, Timişul începe să aibă de lucru“, a punctat viceliderul CJ Timiş.
În noiembrie 2008, compania anunţa disponibilizări de teama lipsei obiectului muncii. Potrivit datelor transmise la AJOFM, renunţa la o treime din angajaţi, respectiv 280 de persoane. Odată cu trendul descendent al monedei naţionale, afacerea s-a dovedit din nou profitabilă pentru partenerii italieni, astfel că muncitorii de aici încep anul cu producţie în forţă. Cu ochii pe cursul valutar
Menuţa Iovescu, director executiv al Camerei de Comerţ Timişoara, susţine că reabilitarea lohnului este un paradox, din moment ce tot ceea ce înseamnă industrie uşoară - textile, pielărie - este deja afectat de criza economică. „Acest sector este influenţat de evoluţia cursului valutar, astfel că, dacă moneda naţională se va deprecia în continuare ar putea redeveni şi mai rentabil, paradoxal, lohnul sau subcontractarea, pentru că prelucrarea activă sau subcontractarea este determinată, în primul rând, de costul manoperei“, explică Iovescu.
La primele semne ale crizei financiare, Maria Grapini, preşedintele Federaţ iei Patronale a Textilelor, Confecţiilor şi Pielăriei, declara că producătorii în lohn vor fi cei mai afectaţi din industria uşoară. Astfel, potrivit spuselor sale, în 2009, numărul angajaţilor din industrie ar urma să fie redus cu 15%-20%, ajungându- se la peste 40.000 de persoane. „Îmi menţin punctul de vedere. Pot exista unele exemple contradictorii în acest sens, dar câteva exemple punctuale nu rezolvă problema. Foarte multe dintre firmele care lucrează în lohn au încheiat anul fără comenzi“, punctează Maria Grapini, în acelaşi timp patron al companiei de confecţii Pasmatex. Disponibilizări de opt ori mai numeroase
Peste 30 de companii din Timiş vor disponibiliza 3.200 de angajaţi până la sfârşitul lunii februarie. Firmele care au anunţat Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Timiş că vor face disponibilizări în primele două luni ale anului 2009 operează în domenii precum confecţii, industrie alimentară, construcţii, agricultură, fabricare de produse ceramice, dar şi leasing de personal sau distribuţia energiei electrice. În urmă cu un an, pentru aceeaşi perioadă se anunţau numai 400 de disponibilizări, majoritatea din domeniul construcţiilor, susţine şeful agenţiei, Ştefan Erdely.
Tot anul trecut, Timişul avea cea mai mică rată a şomajului din ultimii 18 ani, 1,2 la sută, mai mică decât rata minimă europeană. Investitorii reclamau chiar că această cifră nu este favorabilă pentru o economie sănătoasă şi că sunt nevoiţi să apeleze la muncitori din Ungaria şi din Serbia. Judeţul a intrat în noul an cu un şomaj cifrat la 1,75 la sută.
EVOLUŢIE Bănăţenii s-ar muta în Macedonia
Macedonia începe să devină atractivă pentru bănăţeni. „Investitorii nu plătesc impozit pe profit, iar statul preia 50% din impozitele datorate pentru angajaţi. În această lună voi merge în Macedonia şi s-ar putea să relochez afacerea“, a mai declarat Grapini, patroana companiei de confecţii Pasmatex. Potrivit lui Grapini, România lucra în sistem lohn încă dinainte de 1989, când doar 30 la sută din producţie mergea pe piaţa externă. În anii ’90, raportul s-a inversat, astfel că numai 15% din producţia de bunuri ajungea pe piaţa internă. Lohnul a avut un trend ascendent până în 2005. În prezent, peste 20% din afacerile în lohn nu mai sunt prezente pe piaţă. În sistemul lohn, un „beneficiar“ pune la dispoziţia unui „executant“ materie primă pentru a fi prelucrată conform standardelor beneficiarului. Beneficiarul are costuri reduse, iar executantul încasează manopera.