Comasarea anunţată de ministrul sănătăţii duce la formarea de spitale-mamut. Managerii nu văd cu ochi buni schimbarea, experţii spun că modelul funcţionează cu succes în alte ţări
Anunţul că aproape 200 de spitale vor fi desfiinţate sau comasate a stârnit reacţii care mai de care mai controversate din toate colţurile ţării. Unităţi medicale care au fost date autorităţilor locale în urmă cu puţin timp sunt preluate din nou de minister prin comasare cu spitale de urgenţă, iar spitale orăşeneşti care se renovează cu bani europeni sunt transformate în cămine de bătrâni, ceea ce înseamnă că banii trebuie returnaţi.
În centre universitare, comasările duc la naşterea unor adevărate spitale-mamut, criticată de actualele conduceri, dar funcţi onală în alte state. Sunt situaţii în care transformările sunt pe placul tuturor: spre exemplu, în Bucureşti, partea din Spitalul Caritas care aparţine primăriei devine cămin de bătrâni, renovarea urmând să se facă din fonduri de la minister şi de la primărie.
"Nu văd unde-i afacerea"
La Iaşi, trei din cele cinci spitale propuse pentru comasare, Spitalul de Neurochirurgie, Maternitatea "Elena Doamna" şi Spitalul de Boli Infecţioase, sunt în subordinea Consiliului Judeţean Iaşi din 2010. Spitalul de Neurochirurgie e propus a se comasa cu Spitalul "Sf. Spiridon", cu Spitalul de Urgenţă "Sf. Ioan" şi cu Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi, aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, în timp ce Maternitatea "Cuza Vodă" şi Spitalul de Pneumoftiziologie Iaşi (aflate tot în subordinea consiliul judeţean) vor prelua Maternitatea "Elena Doamna", respectiv Spitalul de Boli Infecţioase. În urma comasării, Spitalul "Sf. Spiridon" Iaşi ar urma să devină un spital-mamut.
Constantin Simirad, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, care are în subordine cinci dintre spitalele afectate de comasare, se opune acestui proiect.
"E prematur să procedăm la o asemenea acţiune. Nu văd unde-i afacerea căci vor avea aceiaşi salariaţi. De ce să luăm personalitatea juridică de la trei spitale? În afară de asta, comasarea este de competenţa autorităţilor judeţene, nu a ministerului. Am vorbit cu ministrul Cseke Attila şi i-am zis să se facă o singură administraţie, dar spitalele să aibă personalitate juridică, nu trebuie să fie transformate în anexe unde se ţin lopeţi şi hârleţi. Vom spune «NU», ne vom opune comasării!", a spus Simirad.
Preşedintele Colegiului Medicilor, medicul Vasile Astărăstoae, care ştie bine situaţia în Iaşi, crede însă că "unirea Spitalului «Sf. Spiridon» cu «Sf. Ioan» e bine-venită, deoarece spitalele nu aveau toate secţiile, iar pacienii erau mutaţi. Autorităţile locale care comentează acum această comasare să spună mai bine ce au făcut pentru spitalele respective, în afară de desemnarea managerilor. Nu am cunoştinţă că ar fi plecat fonduri de la bugetele locale către acele spitale. În momentul descentralizării invocau lipsa fondurilor, acum când li se iau, se plâng".
"Se optimizează resursele şi se concentrează personalul"
Comasările care duc la naşterea unor unităţi medicale mamut "nu sunt o invenţie românească", spune profesorul de sănătate publică Cristina Vlădescu.
"Modelul mai multor reţele de spitale (unu, două, cinci) cu aceeaşi conducere funcţionează foarte bine şi în SUA, şi în Anglia. Astfel se optimizează resursele, personalul este concentrat. Dacă va fi de succes sau nu acest proiect rămâne de văzut. Depinde cum se organizează fiecare".
Sunt însă şi situaţii în care deciziile anunţate nu sunt contestate. Un exemplu este Spitalul Caritas. "O parte din spital a fost retrocedată acum şase ani. Suntem în curs de mutare a mai multor secţii în alte spitale ale primăriei. Vrem ca partea din faţă a spitalului, ce nu a fost retrocedată, să o transformăm în cămin de bătrâni. E mare nevoie de astfel de servicii în Bucureşti. Avem promisiunea de la minister că vor suporta din costurile reabilitării", spune şeful Administraţiei Spitalelor Bucureşti, Marius Savu. (A contribuit Cristina Lica)
PROTESTE PE BANDĂ RULANTĂ ÎN ŢARĂ
Se strâng semnături pentru salvarea spitalului din Brezoi
În Vâlcea, proteste majore au fost la anunţul că Spitalul Orăşenesc Brezoi, aflat în reabilitare din fonduri europene, va deveni cămin de bătrâni. Cadrele medicale, pacienţi sau simpli cetăţeni au început să strângă semnături pentru a salva unitatea de la desfiinţare.
"Am strâns peste 3.500 de semnături şi continuă să vină oameni care vor să ne fie alături", susţine Vasile Cerbu, directorul instituţiei. Spitalul a fost înfiinţat în 1948, are 67 de paturi şi deserveşte 20.000 de locuitori. "Închiderea acestui spital înseamnă o mare tragedie pentru bolnavii din zonă. Până la Râmnicu-Vâlcea, e singurul loc în care se poate acorda asistenţă de urgenţă. De vineri până luni nici măcar o farmacie nu e deschisă în zonă. Bolnavii vin şi de la 100 de kilometri distanţă, e zonă de munte", spune medicul Elena Iancu. Spitalul a intrat de câteva luni într-un program de reabilitare şi dotare, printr-un proiect de 800.000 de euro iniţiat de Consiliul Local (CL) Brezoi şi finanţat din fonduri europene.
Primarul localităţii Brezoi, Robert Schell, ameninţă că intră în greva foamei dacă spitalul se transformă în cămin de bătrâni. "Eu trebuie să returnez 800.000 de euro dacă spitalul îşi schimbă destinaţia. Conform legii, proiectele finanţatea de UE trebuie să-şi păstreze destinaţia. Eu dau în judecată ministerul şi intru în grevă, în semn de protest", ameninţă primarul. Şi la Hunedoara, anunţurile ministrului au adus haos.
Preşedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, spune că le va propune aleşilor judeţului ca ambele spitale din subordinea CJ vizate de măsura comasării să funcţioneze la fel ca până acum. "E ca şi când eu aş veni la dumneavoastră în casă şi vaş obliga să vă aranjaţi mobila din sufragerie într-un anumit fel. Cred că cei din minister au uitat că anul trecut au descentralizat reţeaua de spitale şi iau decizii dintrun reflex al sistemului centralizat", adaugă Moloţ.
"Eu trebuie să returnez 800.000 de euro dacă spitalul îşi schimbă destinaţia. Intru în greva foamei în semn de protest." ROBERT SCHELL primar în Brezoi
Spital de urgenţă Timişoara, unit cu un spital de psihiatrie
La Timişoara, s-a anunţat că Spitalul Judeţean va fi comasat cu unul de psihiatrie. "Noi am adresat ministerului un memoriu în care explicăm că nu e binevenită comasarea unităţii noastre cu Spitalul de Psihiatrie Gătaia. Distanţa între cele două e foarte mare, nu putem administra spitalul. Am prefera să preluăm un spital pe care MS vrea să-l desfiinţeze, acolo am putea să amenajăm o secţie pentru cronici", spune Gheorghe Nodiţi, managerul Spitalului Judeţean Timişoara.