Colţul de fericire a costat 270.000 de euro

Perdeaua de apă din noul părculeţ din zona Pieţei Universităţii are rolul de a împrospăta aerul şi de a-i relaxa pe cei care trec prin zonă.

Bucureştenii care trec cu maşinile prin centrul oraşului, prin zona Universităţii, mai exact pe lângă scuarul Colţea, ar trebui să fie cuprinşi de o stare de bine, de relaxare, practic să conducă autoturismele cu geamurile deschise, zâmbetul pe buze şi în niciun caz cu scrâşnet de dinţi. Pe pietonii care circulă pe trotuarul respectiv îi aşteaptă un aer mai curat şi oameni mai prietenoşi. Toate acestea - după cum au prezentat reprezentanţii Primăriei Generale a Capitalei, în expunerea de motive din hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, din 13 septembrie 2007 - datorită noului parc, terminat la începutul acestei primăveri.

Scuarul, care a costat 10 miliarde de lei vechi (circa 270.000 de euro), a fost realizat special de autorităţi „pentru a scădea gradul de poluare a aerului, pentru a reduce volumul de praf, pentru a scădea emisia diverselor noxe de eşapament şi, nu în ultimul rând, pentru îmbunătăţirea climatului social din zonă“. „Pentru realizarea acestui scuar s-a evaluat o sumă de 25 de miliarde de lei vechi, dar s-a făcut cu suma de 10 miliarde de lei vechi“, a precizat George Nicolau, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB).

Din parc s-a făcut părculeţ

Autorităţile locale au decis investirea acestei sume în colţul de lângă Spitalul Colţea - care era şi înainte un mic parc neîngrijit şi cu vegetaţie uscată - pentru că „zona în care este amplasat scuarul, adiacent celei mai cunoscute intersecţii a Capitalei, este foarte intens circulată“. De asemenea, în hotărârea de Consiliu mai este precizat faptul că „amenajarea acestor mici spaţii verzi se impune, datorită impresiei pe care o pot produce asupra privitorului“.

Este vorba despre impresia generală pe care o lasă cei 3.200 de metri pătraţi, cu băncuţe din granit, dale din travertin, gazon, flori, arbori şi arbuşti, dar mai ales fântâna Lira Esedra. Mai exact, secretul acestei noi zone verzi este dat de perdeaua de apă, aşa cum au numit-o reprezentanţii ALPAB, care este realizată numai în Italia şi Elveţia şi care are rolul de a împrospăta aerul.

MOTIVAŢIE

Scuar pentru sănătatea bucureştenilor stresaţi

Parcul Colţea, situat vizavi de Muzeul de Istorie a Bucureştiului şi peste drum de Teatrul Naţional, s-a modificat, în aproximativ şase luni, în scuarul Colţea. Iniţial acolo trebuia amplasat ansamblul de sculpturi „Căruţa cu paiaţe“, reprezentând personajele lui Caragiale. Ulterior s-a renunţat, şi părculeţul a rămas un simplu scuar, care a costat municipalitatea circa 10 miliarde de lei vechi.

Autorităţile au justificat banii, chiar înainte de a-i cheltui, prin faptul că „Bucureştiul e un oraş caracterizat printr-un grad foarte ridicat de aglomerare urbană“, iar cetăţenii săi sunt expuşi diverselor riscuri care le pot afecta sănătatea. „Pe perioada verii, acest aspect al poluării devine critic, afectarea populaţiei este foarte mare, mai ales în zona centrală a Pieţei Universităţii, aceasta fiind lipsită de orice formă de apă“, consideră autorităţile.