Cei care nu aruncă plasticul la un loc cu hârtia vor avea factura de gunoi redusă cu 25%, iar PET-ul pus în acelaşi sac cu metalul va scumpi tariful cu 50%.
Asociaţiile de locatari şi proprietarii caselor individuale vor trebui să colecteze, de la anul, separat hârtia, cartonul, masele plastice şi metalul. Şi nu oricât, fiecare va trebui să pună, lunar, într-un sac personalizat sau în containere, cumpărate de firma de salubrizare, cel puţin 0,75 de kilograme de hârtie sau carton şi un kilogram de deşeuri de mase plastice. Şi ca să-i încurajeze pe bucureşteni să pună separat hârtia de cojile de ceapă sau de cartofi, autorităţile locale vor să oblige societăţile de salubrizare să scadă tariful perceput asociaţiilor de locatari pentru deşeuri menajere cu minimum 5% şi maximum 25%.
Nepăsarea vecinului umflă factura de gunoi
Pentru a-i taxa pe cei care nu vor scoate sacii cu hârtie şi plastic, atunci când vin gunoierii, Primăria Capitalei vrea să le dea undă verde firmelor să mărească tariful cu 50%. Toate aceste regului sunt stipulate într-un proiect de Hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, semnat de primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, dar şi de specialişti din cadrul Municipalităţii.
În timp ce o parte dintre bucureşteni agreează ideea autorităţilor, alţii spun că noua reglementare va crea certuri între locatari. "Păi, dacă reducerea contractului sau mărirea lui se aplică pe asociaţie, vă daţi seama că o să existe certuri în bloc. Eu o să strâng plasticul, că sunt ecologist. Dar unul, care nu este şi nici nu se uită la bani, va arunca tot la ghenă. Vor exista două variante, fie să stăm fiecare de capul vecinului să îşi facă treaba, fie să pun eu şi pentru el", a opinat Alina Pop, care stă la etajul şapte al unui bloc cu nouă etaje din cartierul Berceni.
Gâlceavă pe scară
Preşedinţii de bloc şi administratorii sunt reticenţi, deşi recunosc că măsura este "bună". Astfel, Lucian Boieru, administrator de mai bine de cinci ani a patru scări, toate cu nouă etaje, spune că este greu să-i convingă pe locatari ca să pună tot gunoiul în saci. "Mulţi aruncă cu găleata gunoiul, fără sac menajer. Poate se vor speria de creşterea facturii cu 50% şi vor pune gunoiul separat în saci" a spus, încrezător, Boieru. Potrivit acestuia, dacă locatarii vor primi saci gratuit, s-ar putea ca sistemul să funcţioneze. Motivul: în prezent mulţi nu îşi cheltuiesc bani pe saci.
Ar colecta selectiv dacă ar primi bani
Într-un bloc cu opt etaje, din sectorul 3 al Capitalei, ghena s-a "desfiinţat" acum câţiva ani, din motive de igienă. Administratorul a interzis locatarilor să arunce gunoiul pe tobogan, deoarece acesta se înfunda frecvent.
Decizia administratorului şi-a pierdut, în scurt timp, caracterul imperativ. Locatarii aruncă acum deşeurile atât în ghenă, cât şi în containerele amplasate la intrarea în bloc. Aceştia spun că nu aruncă ambalajele pe categorii, deoarece ştiu că nu există containere separate decât în câteva zone din Bucureşti şi nu se duc până acolo, pentru că este prea departe. Ar colecta selectiv, fie pentru că au auzit că în alte ţări din Europa "le dă bani pentru gunoiul separat", fie pentru că "e mai bine pentru mediul înconjurător". Puţini ştiu, însă, cât şi cum se reciclează.
Potrivit proiectului, societăţile de salubrizare vor pune la dispoziţie saci sau containere, vor stabili cu locatarii data şi ora la care vor ridica deşeurile şi persoana din bloc care le va preda. Amenzi şi pentru locatari, şi pentru firme Autorităţile au stabilit şi cu cât va fi amendat cel care pune cutia de lapte în acelaşi sac cu hârtia, dar şi firma care nu promovează programul. Asociaţiile riscă amenzi între 1.000 şi 2.000 de lei, iar societăţile între 3.000 şi 5.000 de lei. "Mulţi aruncă gunoiul cu găleata, fără sac. Poate se vor speria de creşterea facturii cu 50% şi vor pune deşeurile separat. E posibil ca legea să funcţioneze" LUCIAN BOIERU, administrator bloc
COSTURI
Scoaterea unei ghene costă 30.000 de euro
Şeful Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, este de părere că "principalul obstacol în calea creării unui sistem eficient de colectare selectivă la nivel urban în România îl constituie ghenele de bloc, unde se aruncă deşeurile la grămadă. Asta, în contextul în care statistica europeană indică un procent de reciclare de 1% în România, în vreme ce obiectivul comunitar este de 50%.
"România are 60.000 de blocuri în care locuiesc 4,5 milioane de oameni. Toţi au ghene de gunoi şi nu se poate colecta selectiv. Trebuie să ne luăm inima-n dinţi şi să le închidem", a precizat comisarul.
Potrivit lui Silvian Ionescu, desfiinţarea unei ghene costă aproximativ 30.000 de euro, iar procesul va trebui să înceapă în câţiva ani. Motivul: chiar dacă Uniunea Europeană nu a cerut acest lucru, majoritatea ţărilor occidentale au închis ghenele. Astfel, ţări precum Franţa sau Ungaria au desfiinţat toboganele, iar locuitorii coboară cu liftul şi pun gunoiul în recipiente separate, pe care scrie: hârtie, plastic, metal sau sticlă. În aceste state însă, populaţia are un simţ civic mai dezoltat.