Datoriile sunt uriaşe. CET produce gigacaloria cu 120 de lei mai scump decât o vinde. Sistarea e pe termen nelimitat. Şefii Primăriei vor să cârpească dezastrul cu mici firimituri: 3-4 milioane de lei din datoria de 75 de milioane
Peste 54.000 de familii din Iaşi au rămas de marţi după-amiază fără apă caldă. Centrala Electrică şi de Termoficare (CET) a sistat furnizarea apei calde către populaţie deoarece, la rândul său, a rămas fără gaz metan. Şefii Iaşului nu au nicio soluţie de deblocare a crizei. Un cerc vicios în care se vorbeşte de datorii de zeci de milioane de euro şi în care sunt implicaţi CET, furnizorii de gaz, populaţia, Primăria Iaşi şi Guvernul. Victimele colaterale sunt miile de familii de ieşeni care şi-au plătit, lună de lună, facturile la apă caldă şi căldură. 18 milioane de euro, datorii la gaz
Pe timpul verii, CET transformă apa rece în apă caldă folosindu-se de gaz metan. Cele trei companii care asigură alimentare cu gaz a CET reclamă datorii de peste 75 milioane de lei, adică 17,8 milioane de euro. "Romgaz este producătorul, Transgaz e transportatorul, iar E.ON este distribuitorul local", a explicat circuitul Neculai Parasc, purtătorul de cuvânt al CET. Şefii oraşului au identificat trei cauze care au condus la acest blocaj. Pe de o parte este vorba de datoriile pe care populaţia le are de achitat în contul CET. Astfel, cele 54.000 de apartamente au de plătit către centrală aproximativ 92 de milioane de lei (32 milioane lei facturi, 60 milioane lei penalităţi) pentru apa caldă şi căldura furnizate în iernile trecute. Subvenţii restante
A doua cauză ar fi o datorie restantă pe care Guvernul ar avea-o către Iaşi, în contul subvenţiei la gigacalorie. "De la Guvern ar trebui să primim aproximativ 7 milioane de lei. Ştiu că au fost aprobate 4,5 milioane de lei, însă banii nu au ajuns încă la Iaşi", a declarat Sebastian Buraga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi. CET pierde bani în fiecare secundă de funcţionare
În al treilea rând se discută despre preţul cu care CET vinde o gigacalorie. Astfel, ca să producă o gigacalorie, CET cheltuieşte 420 de lei. Însă, preţul de cost aprobat este de 300 de lei. Adică, atât s-a stabilit că ar trebui să cheltuiască CET pentru a produce o gigacalorie. La fiecare gigacalorie produsă, CET pierde aşadar 120 de lei. "Este o pierdere planificată", a spus Buraga. Din acest preţ de cost aprobat de 300 de lei/gigacalorie, populaţia plăteşte acum doar 185 de lei, diferenţa fiind suportată ca subvenţie de Guvern şi de Primărie. Acestea ar fi cele trei cauze care au dus ca CET să acumuleze datoria uriaşă către furnizorii de gaz. Cu mâna întinsă la Guvern
Ca soluţii rapide de ieşire din criză, oficialii Primăriei mizează pe cele 4,5 milioane de lei ce ar trebui să vină ca subvenţie de la Guvern. "Dacă ar veni aceşti bani, imediat vom vira 3 milioane la Romgaz şi un milion la E.ON Gaz. Ar fi o plată consistentă şi cred că se va relua furnizarea gazului, urmând ca ulterior noi să facem plăţi din încasările zilnice", a afirmat purtătorul de cuvânt al Primăriei. Dar sumele plătite de ieşeni par insuficiente. "Încasările zilnice variază între 100.000 şi 200.000 lei", a precizat Neculai Parasc. Prea puţin dacă ţinem cont de faptul că într-o zi obişnuită, CET consumă gaz de 170.000 de lei pentru a alimenta cu apă caldă locuinţele ieşenilor.