Revista presei.
Adevărul
Codul lipsei de maniere în autobuz
Bucureştenii îşi uită bunul-simţ acasă când circulă cu mijloacele de transport în comun. Îmbrâncelile, ridicarea tonului, jignirile şi înjurăturile sunt întâlnite zilnic în autobuz, tramvai sau metrou.
Blocarea coborârii călătorilor din autobuz de către cei care vor să urce este cel mai cunoscut „ambuteiaj” din staţiile Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB). „Parcă suntem în filmele cu proşti! Este evident că nimeni nu mai poate face o mişcare atunci când toţi vor să intre şi să iasă pe aceeiaşi poartă. Dar n-ai cui cere să gândească un pic atunci când sunt grăbiţi”, a spus ieri o studentă de la ASE, care aştepta autobuzul 300 la Piaţa Romană.
Libertatea
Abandonat de medici în scara de bloc Un bărbat de 49 de ani, din Galaţi, a trecut prin clipe de groază după ce medicii de pe ambulanţă l-au abandonat în scara blocului în care locuia. Bărbatul, căruia i-au fost amputate degetele de la picioare, a stat ore în şir pe un scaun, în timp ce sângele îi curgea din rănile rămase în urma operaţiei.
Cornel Popovici, un gălăţean în vârstă de 49 de ani, suferă de mai mulţi ani de ciroză. Din cauza complicaţiilor, medicii l-au operat, la sfârşitul săptămânii trecute, şi i-au amputat degetele de la picioare. Marţi seara, omul a fost externat. “Medicii de pe ambulanţă l-au lăsat în scară, deşi i-am rugat să îl urce ei până la etajul I, pentru că noi suntem bolnavi şi nu putem”, a spus Niculai Stan, coleg de apartament al pacientului. În acest timp, Popovici se simţea tot mai rău, iar rănile de la picioare îi sângerau.
România Liberă
Macedonia – salata de fructe a minoritatilor A spune ca Macedonia este o tara amestecata etnic este un truism. Lucrul era stiut de multa vreme, iar Macedonia a fost de multe ori comparata cu o Iugoslavie in miniatura.
Amestecul etnic din Macedonia este atat de frapant incat numele tarii a fost folosit pentru a desemna o salata de fructe amestecate la intamplare, o "macedonie de fructe". Macedonia este tara in care minoritatile se bucura de cel mai larg statut legal. Dupa scindarea de fosta Iugoslavie, au fost recunoscute cinci minoritati nationale: albanezii, romii, turcii, sarbii si vlahii (aromanii). Pentru romi si aromani, aceasta recunoastere a constituit, de altfel, o premiera absoluta.
Cotidianul
Ceauşescu şi Năstase, premianţii FMI Din cele zece acorduri cu FMI, în şapte România a încasat prima tranşă, după care a călcat înţelegerea. Singurii „parolişti“ cu Fondul au fost Nicolae Ceauşescu şi Adrian Năstase. Chiar şi Stolojan, care acum pledează pentru un acord, a rupt contractul în 1992.
Cam patru miliarde de euro ar fi necesarul de finanţare al sectorului public, a spus guvernatorul Mugur Isărescu luna trecută, adică tot atât cât prima tranşă dintr-un împrumut extern de 20 de miliarde de euro. Suma n-ar fi însemnat nimic în contextul actual dacă, în majoritatea acordurilor cu Fondul, România nu se oprea la prima tranşă, după care renunţa la angajamente. România a încheiat până acum zece acorduri cu Fondul, din care trei pe vremea lui Ceauşescu. În perioada comunistă, acordurile au fost încheiate în ’75, ’77 şi ’81. Cu excepţia ultimului, care era de altfel şi cel mai mare (am împrumutat 1,1 miliarde de DST), toate au fost duse la capăt. Ziua
America vrea sa schimbe regulile pentru alegerea conducerii Aliantei Nord Atlantice. Regulile de pana acum erau: secretar general european, iar comandant sef american.
Cu mai putin de o luna inainte de summitul NATO de la Strasbourg si Köln, se intensifica speculatiile privind numele viitorului secretar general al Aliantei Nord Atlantice. Mandatul titularului actual al postului, olandezul Jaap de Hoop Scheffer, expira la 31 iulie, dar statele membre ale Aliantei trebuie sa decida cine ii va succede pana la summitul din 3 aprilie. Jurnalul Naţional
Dezacord intern pe acordul cu FMI
Guvernul vrea să ia din nou bani de la FMI, în cadrul unui pachet financiar mai consistent care să includă şi Banca Mondială, şi CE. Sumele vehiculate pe surse sunt ameţitoare: 19-20 de miliarde de euro, rambursabile în cinci ani. Un calcul simplu arată că fiecărui român i-ar reveni 1.000 de euro din această finanţare. Banii vor fi folosiţi însă pentru stabilizarea economiei, iar factura, ca de obicei, o va plăti populaţia.
Negocierile pentru un acord de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional au debutat sub semnul unei dihonii generalizate la nivel naţional. Discursul lui Traian Băsescu prin care a fost lansată tema acordului cu FMI şi oficializată perioada de austeritate a aprins atmosfera din societatea românească, oricum încinsă de spectrul crizei. Încă o dată Traian Băsescu îşi arată talentul de declanşator de mari turbulenţe, de această dată scandalul iscat de acordul cu FMI riscând să aibă un efect devastator pentru stabilitatea economiei şi a echilibrului politic.