Revista presei.
România Liberă
Cocioabe de 3 milioane de euro
In plina criza financiara, cu mii de disponibilizari si bugete reduse drastic, Primaria Capitalei a gasit scuza perfecta pentru a arunca sume enorme de bani: exproprierile necesare pentru realizarea unor proiecte de utilitate publica.
Nimeni nu contesta necesitatea continuarii unui pasaj precum cel de la Basarab sau construirea unei artere precum cea de pe traseul Buzesti-Berzei-Uranus-Vasile Parvan-B.P. Hasdeu-Uranus-Calea Rahovei, care ar uni nordul cu sudul Capitalei, dar sumele de 280 milioane euro, alocate pentru despagubirea proprietarilor care au avut norocul sa aiba terenuri in calea proiectelor municipalitatii, sunt considerate exagerate. Spre exemplu, potrivit sumelor calculate de expertii invocati de primarie, fiecare proprietar din zona Buzesti- Berzei ar trebui sa primeasca in medie 3 milioane de euro, in conditiile in care piata imobiliara este la pamant, iar zona nu reprezinta interes pentru investitori. Libertatea
«Înainte de ’90, eram cei mai buni în apărarea antiaeriană»
Un fost militar, acum consilier local în Deva, judeţul Hunedoara, a povestit evenimente trăite, înainte de 1990, pe vremea când românii erau cei mai buni din ţările fostului bloc sovietic în apărarea antiaeriană. Însărcinat cu dirijarea rachetelor, Ionel Ţonea spune că proiectilele folosite la antrenamentele din anii ’70 erau de tip Volhov, fabricate de sovietici şi cântăreau circa 2,5 tone fiecare.
După ce a terminat cursurile Liceului Militar din Câmpulung Moldovenesc, apoi ale Şcolii de Ofiţeri de Artilerie Antiaeriană de la Braşov, Ionel Ţonea a fost repartizat la Ilia, ca ofiţer cu dirijarea rachetelor, fiind unul dintre pionii foarte importanţi într-o tragere. “Prin ani i ’70 era secret de stat faptul că există baze militare în România, unde sunt rachete pentru apărare antiaeriană”, îşi începe istorisirea Vasile Ţonea (54 de ani). El avea responsabilitatea de a coordona echipajul pentru a dirija singur racheta spre ţintă, fie că era una reală, ori una fictivă. Divizionul de la Ilia avea pe atunci în dotare un complex de aparate Volhov. “Rachetele făcute de sovietici erau pe vremea aceea cele mai bune, dar şi cele mai scumpe. Cam 300.000 de lei costa pe atunci una, care cântărea 2,5 tone şi avea o lungime de circa 12 metri”, explică Ţonea. Cotidianul
Campioana olimpică Daniela Silivaş, păcălită de fundaţia lui Ţiriac
Invitată în octombrie 2008 în România pentru a participa la o emisiune tv, fosta gimnastă Daniela Silivaş aşteaptă de şase luni să i se deconteze biletul de avion.
Un proiect ce se anunţa lăudabil şi care urma să adune laolaltă nume „grele“ ale gimnasticii mondiale - Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaş sau Maria Olaru - s-a transformat, în final, într-o ţeapă dată unei campioane olimpice. Mai exact, fosta medaliată cu aur la JO de la Seul, Daniela Silivaş, a fost invitată să participe, în octombrie 2008, la un eveniment organizat de Fundaţia Olimpică Română, prezidată de omul de afaceri Ion Ţiriac, spunându-i-se, prin intermediul unui mail-invitaţie, că deplasarea sa în România va fi suportată în totalitate de sponsorii show-ului. „Am vrea să organizăm o emisiune în direct, în care să se memoreze cele mai frumoase momente din gimnastica românească prin prezenţa dumneavoastră în platou şi prin imaginile din concursurile în care aţi excelat. Adevărul
„Detectivi“ pe urmele chiulangiilor Părinţii pot angaja, cu 54 de lei pe lună, „detectivi“ care urmăresc activitatea copiilor la şcoală. Elevii chiulangii apar şi pe site-ul Inspectoratului Şcolar Timiş. „Măcar de ruşine să ia măsuri“, spune inspectorul general Sandu Golcea.
Situaţia şcolară a elevilor din Timişoara este supervizată de „detectivii de note şi de absenţe”. Ideea unui astfel de serviciu i-a venit lui Sergiu Budău (33 de ani). „Prietenii mi-au tot spus că ar dori să aibă un control suplimentar asupra copiilor pentru că, deşi par cuminţi, uneori inventează tot felul de tehnici pentru a-i păcăli”, a explicat timişoreanul. Ziua
Manipulari electorale de amploare la Chisinau
Alegerile generale din Moldova sunt marcate de atacuri viscerale ale comunistilor la adresa Romaniei si masluiri de sondaje. Voronin a fost huiduit la meciul Elvetia - Republica Moldova.
Campania electorala de la Chisinau a fost marcata pana in prezent de manipulari de amploare, care fac ca peisajul politic si viitorul Republicii Moldova sa fie extrem de greu de inteles. Comunistii aflati la guvernare au decis la sfarsitul saptamanii trecute sa nu mai apara in dezbateri televizate, preferand in schimb clipurile electorale agresive. Jurnalul Naţional
Naţionalul din Caracal, pentru un nou veac
Readucerea în circuitul artistic a unui teatru care a făcut istorie este o izbândă. O mare izbândă a celor care au contribuit, indiferent sub ce formă, ca Teatrul Naţional din Caracal (clădire-monument istoric de o valoare incontestabilă, inaugurată în 1901) să fie consolidat şi restaurat.
În analele acestui edificiu se va adăuga la data de 2 aprilie 2009 un capitol remarcabil: ridicarea cortinei după mai bine de 22 de ani şi prezentarea primului spectacol pe această scenă în secolul al XXI-lea. Trei zile - joi, vineri şi sâmbătă -, valoroşi actori ai ţării, poate cei mai populari, vor poposi la Caracal. Va veni lume multă, ca la adevărata sărbătoare. Se va scrie despre eveniment, precum cronica vremii de la începutul secolului al XX-lea, când s-au aprins luminile. Gândul
Topul 5 sportivi români campioni în publicitate
Gheorghe Hagi este regele reclamelor, fostul star al fotbalului încasând anual 2 milioane de euro din contractele de imagine. Cristi Chivu, Dan Petrescu, Bogdan Lobonţ şi Răzvan Lucescu sunt în topul celor mai solicitaţi sportivi. Preferatul publicitarilor rămâne Lucescu junior, pentru că “joacă natural”.
Gheorghe Hagi rămâne, chiar şi după agăţarea ghetelor de fotbalist în cui, cel mai puternic brand din România. Într-un top al solicitărilor de a apărea în reclame sau de a fi imaginea unui anumit produs sau serviciu, Hagi se situează pe prima poziţie, spune Mihai Neguţ, directorul firmei de manageriat sportiv 4allSports&Entertainment. El ocupă prima poziţie şi când e vorba de încasări.