Oraşul Cleveland, din statul american Ohio, a devenit simbolul crizei imobiliare americane.
Zeci de mii de locuitori ai acestui oraş, unul dintre cele mai sărace din Statele Unite, au rămas pe drumuri după ce au intrat în incapacitate de a rambursa creditele accesate, scrie agenţia de presă AFP. Fost oraş industrial, Cleveland mai are acum doar 450.000 de locuitori, de la aproape un milion - cât număra în urmă cu câteva decenii, efect al delocalizării companiilor şi disponibilizării angajaţilor.
Oraşul din Ohio a devenit emblema crizei, într-o ţară în care 2,1 milioane de persoane au intrat în incapacitate de plată a creditelor contractate în urmă cu un an şi au rămas pe drumuri. Aici, preţul locuinţelor a scăzut cu 10% anul trecut, iar 70.000 de persoane şi-au pierdut casele în 2007, faţă de 120 în urmă cu şase ani.
Aproape 30% din populaţie trăieşte sub pragul de sărăcie - stabilit de guvern la venituri de 20.000 de dolari pe an pentru o familie de patru persoane. „Acest model de împrumut, cu o rată iniţială a dobânzii redusă, pentru a atrage clienţii, şi care se dublează sau chiar triplează pe parcurs, este total nepotrivită pentru persoane cu locuri de muncă nesigure. Dar băncilor nu le-a păsat“, spune Frank Jackson, primarul oraşului.
Speculatorii n-au ratat şansa de a se îmbogăţi În paralel, o nouă afacere prinde „aripi“: americanii expulzaţi din casele lor din cauza incapacităţii plăţii creditelor îşi răscumpără casele de la speculatori, care le-au cumpărat de la bănci, în urmă cu câteva luni, la preţuri de mizerie. Georgina Wilborn, o pensionară în vârstă de 70 de ani, şi fiica sa, Ola, femeie de serviciu într-o fabrică, au acceptat să plătească o rată lunară de 400 de dolari timp de 15 ani, pentru a-şi recupera casa de la marginea oraşului Cleveland.
Casa cu două camere a fost cumpărată în septembrie de compania texană Econohomes cu 7.875 de dolari şi revândută acum celor două femei cu 34.000 de dolari. Când au cumpărat-o iniţial, în 2003, pentru 44.000 de dolari, Georgina şi Ola plăteau o rată lunară de 470 de dolari unei societăţi de credite imobiliare, care le-a acordat împrumutul fără să se intereseze foarte mult de capacitatea lor de rambursare. Plasate acum pe „listele negre“ ale băncilor, cele două femei se văd nevoite să apeleze la societăţi ca Econohomes, care fac profit din revânzarea caselor abandonate. „Apartheid financiar“
Mai săraci şi cel mai adesea chiriaşi, negrii americani au subscris pentru împrumuturi imobiliare mai mult decât alte comunităţi. Ruinaţi, ei atrag acum atenţia asupra existenţei unui nou „apartheid financiar“. „În afara comunităţii albilor, toţi ceilalţi americani sunt de trei ori mai afectaţi de criza creditelor imobiliare. Autorităţile s-au sesizat însă doar când au început să fie abandonate casele din cartierele locuite de albi“, potrivit oficialilor unei organizaţii non-guvernamentale care luptă împotriva discrimină rii. Potrivit AFP, în Cleveland trăieşte una dintre cele mai importante comunităţi de negri din Statele Unite, de unde şi dimensiunea dezastrului social. ACHIZIŢII
Arabii caută bănci neafectate de criză
Fonduri de investiţii susţinute de guvernul din Qatar ar putea prelua o participaţie de 5% la banca elveţiană Credit Suisse, una dintre cele mai mari din Europa, pentru trei miliarde de dolari, potrivit publicaţiei „Sunday Times“, citată de „Daily Telegraph“.
O astfel de tranzacţie ar continua seria de achiziţii făcute de fonduri de investiţii din Abu Dhabi, China, Dubai şi Singapore la bănci importante precum Citigroup, Merrill Lynch, Morgan Stanley şi UBS, care au înregistrat pierderi mari în urma plasamentelor nerentabile pe piaţa americană a creditelor ipotecare riscante şi au avut nevoie de capital. Credit Suisse are o situaţie bună, întrucât nu a fost afectată de criza din sectorul financiar, iar raportul dintre capital şi datorii se află la un nivel confortabil, de circa 12%.