Victor Ciorbea nu-i poartă pică lui Traian Băsescu pentru conflictul în urma căruia, în 1998, şi-a pierdut funcţia de prim-ministru. "Orice faptă penală se prescrie în cincisprezece ani, darămite o frustrare. Nu putem trăi doar în baza unor frustrări din trecut", a declarat pentru EVZ liderul ţărănist.
El nu crede că Băsescu a fost principalul vinovat pentru evenimentele care au dus la demiterea sa, deşi la baza întâmplărilor a stat, într-adevăr, un conflict între el şi fostul Ministru al Transporturilor, astăzi preşedinte al României. "Ceea ce a contat atunci a fost faptul că nu am avut un preşedinte care să mă sprijine aşa cum susţine dânsul (Băsescu - n.n.) actualul guvern şi că n-am avut o susţinere puternică din partea partidului", a spus el, cu trimitere la Emil Constantinescu, şef al statului între 1996 şi 2000. Ciorbea mai reaminteşte că, timp de un an de la momentul în care a fost numit prim-ministru, el a rămas simplu membru de partid, iar apoi a fost numit vicepreşedinte spre nemulţumirea multora. "Seniorii m-au susţinut atunci, dar restul partidului nu", spune el.
Cum a fost la Cotroceni: reproşuri care nu-şi aveau locul De altfel, Ciorbea nu are decât cuvinte de laudă faţă de Traian Băsescu pentru rolul jucat în pacificarea taberelor din PNŢCD şi pentru comportamentul său pe parcursul întâlnirii de la Cotroceni. "Domnul preşedinte a fost foarte corect în rolul său de moderator, dar a încercat să ne deschidă ochii. Admir faptul că şi-a sacrificat două ore ca să asculte toate variantele", a povestit Ciorbea pentru EVZ. El este mai puţin mulţumit, în schimb, de colegii săi din cealaltă aripă a PNŢCD. "S-a continuat cu anumite reproşuri, acuze, în loc să trecem la aspectele pozitive", s-a plâns el. "Să sperăm că noaptea este un sfetnic bun şi că or să mai reflecteze". Dinspre partea sa, fostul premier al României s-a arătat dispus să renunţe la procesele prin care contestă cealaltă aripă - Lupu-Pavelescu-Miluţ - cu condiţia să se ajungă la o reconciliere. El a lansat, de altfel, un apel la dialog, cerând membrilor propriei sale grupări să iniţieze discuţii la nivel local cu celelalte tabere ţărăniste, pentru a depăşi diferendele. Dâncu: "Monarhiştii adevăraţi nu cred în PNŢCD"
După ce joi i-a primit la Cotroceni pe reprezentanţii grupărilor ţărăniste, într-o tentativă de a-i împăca, Traian Băsescu a declarat, la TVR 1, că "PNŢCD poate fi un vehicul de absorbţie" pentru votanţii monarhişti.
Sociologul Vasile Dâncu este însă sceptic cu privire la capacitatea ţărăniştilor de a atrage acest electorat. "Electoratul monarhist nu are un potenţial foarte mare. În vârful crizei, în momentul în care preşedintele le-a ridicat ratingul cu afirmaţia despre trădarea regelui, intenţia monarhistă - care nu este totuna cu intenţia de vot - era de 13%, dar nu este consolidată şi nu cred că în alegeri opţiunea monarhică e destul de puternică", spune el.
Ca să se activeze acest potenţial este nevoie de un purtător de mesaj, de un partid monarhist, crede Dâncu. "PNŢCD nu este un purtător de cuvânt al Monarhiei sau un foarte bun vehicul pentru ideile monarhice. Să ne amintim că, atâta timp cât au fost la putere, s-au comportat ca şi ceilalţi politicieni în privinţa regelui: în afară de un paşaport, nu a primit nimic de la ei. Monarhiştii adevăraţi nu cred în PNŢCD". În plus, mai spune el, un asemenea partid sau purtător de imagine ar trebui să fie antiguvernamental, anti-Băsescu. Pe de o parte, pentru că "este mult mai simplu să coagulezi ceva contra decât pentru, mai ales în România". Pe de alta, pentru că, după reacţia preşedintelui în raport cu Regele, simpatizanţii familiei regale sunt greu de recuperat de către PDL. Dacă un asemenea partid nu se va ivi, votanţii curentul monarhist se va dilua în masa opoziţiei, între PSD şi PNL.
Şansa PNŢCD, reducerea pragului electoral "PNŢCD ar avea o şansă dacă s-ar reduce pragul electoral, aşa cum observ că se negociază între partidele politice", apreciază sociologul. "Ar putea să adune un electorat în jur de 3%. Dacă se coboară pragul electoral, ar putea găsi o zonă de exprimare, cu condiţia să aibă o singură voce". "Ar fi bine dacă ar găsi o formulă să se adune, lipsesc din spaţiul nostru public. Ar trebui să fie acolo pentru că reprezintă ceva, o parte din populaţie care nu este reprezentată, o parte din populaţia conservatoare din mediul rural, cu anumite idei despre ceea ce a fost în perioada interbelică", spune Vasile Dâncu.