Realizată în 1907, "Cumințenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" și "Rugăciunea", marchează cea mai apreciată perioadă de creație a lui Brâncuși. Sculptura este în prezent evaluată la aproximativ 20 milioane de euro şi există cel puţin şase cumpărători dispuşi să achiziţioneze sculptura dacă guvernul român nu s-ar fi decis să nu o cumpere.
Opera a avut, de-a lungul istoriei, doi proprietari, familia inginerului Gheorghe Romașcu, un bun prieten al lui Brâncuși, care i-a vândut direct lucrarea acestuia și în perioada comunistă statul român, care a luat în mod abuziv "Cumințenia Pământului", expusă timp de 50 de ani, la Muzeul Național de Artă a României.
Gheorghe Romașcu a cumpărat "Cumințenia Pământului" de la Brâncuși, în 1911. "Există și o scrisoare originală creată de mâna și creierul lui Brâncuși care se adresează în România unor organizatori de expoziție cu precizarea clară că ar dori ca la ieșirea din expoziție lucrarea să îi fie dată inginerului Romașcu. ("Cumințenia Pământului") a participat în 1912 la o expoziție care a cam șocat pentru că ieșea din standarde", declara pentru AGERPRES reprezentantul Casei Artmark, Valeriu Sângeorzan.
În 1957, regimul comunist a luat în mod abuziv lucrarea, pe care a expus-o în Muzeul de Artă al României. În 2012, în urma unui proces lung opera a fost retrocedată moștenitorilor lui Romașcu.
În 2014, "Cumințenia Pământului" a fost prezentată în cadrul expoziției private dedicate avangardei românești "Showcasing Romanian Avant-garde Art, from Private Collections, on exclusive display", organizată de către Artmark la București, cu prilejul vizitei a aproximativ 20 de importanți colecționari din Marea Britanie, Franța, Rusia, Norvegia, Germania.
Lucrare profund originală, “Cuminţenia Pământului” este creată în aceaşi perioada cu Sărutul. Conţinutul ideatic al ambelor lucrări se definea în acelaşi registru filosofic de esenţe şi simboluri, scrie siteul istoria-artei.blogspot.ro.
Sculptată într-un bloc de marmură adunat de Brâncuşi din catacombele Parisului, lucrarea a cauzat multe discuţii în epocă. Iniţial intens criticată, în cele din urmă a fost acceptată de contemporani, însă nu se ştie în ce măsură a fost sau va fi înţeleasă, având învedere simbolismul său complex. Mica făptură, dezbrăcată, stă aşezată cu genunchii strânşişi cu braţele împreunate sub sâni. Liniile spatelui, ale şezutului şi picioarelor au o dulceaţa aparte a neştiinţei de sine. Privirea este dulce dar inexpresivă, pierdută în acelaşi timp, prin urmare, are, în plinătatea aceasta de societate haotică, ceva inexprimabil. Figura nu are nimic sofisticat: o frunte înaltă şi o gură schiţată parcă în grabă, făcută pentru a tăcea. Istoricii şi criticii de artă au atribuit acestei lucrări nenumărate simboluri, fiecareinterpretare în parte, sporind misterul acestei reprezentări. “Cuminţenia” a fost interpretată de cele mai multe ori drept o zeitate stranie, venită din mitologia românească, care veghează hotarele de taină dintre lumi. Criticii de artă şi-au îndreptat foarte mult atenţia spre latura simbolică a acestei lucrări, şi mai puţin spre cea sensibilă. Brâncuşi a înlăturat tot ce ţine de tehnică cunoscut până atunci şi a reprezentat interioritatea formelor, un fel de suflet al pietrei, o filozofie a sculpturii. Ceea ce i se întâmplă ei este ascuns în interiorul acelui bloc de piatră.
Detaliile sculpturale sunt vagi,chipul abia schiţat. Dialogul statuii cu exteriorul nu explică drama venirii ei pe lume.Brâncuşi lasă imaginaţia să alerge, privitorul să simtă cât mai mult. Ca şi cum ar trebui să hipul abia schiţat. Dialogul statuii cu exteriorul nu explică drama venirii ei pe ne folosim imaginaţia pentru a putea desluşi originea cuminţeniei ei. Apar întrebăricopilăreşti, sensibile, prin urmare, spre a intui foarte vag mesajul acestei lucrări complexe,tăcute, dar a multe grăitoare: O sperie oare omenirea? Mărimea universului? Este copleşită de grijile lumii? Vrea ca om să dispară, să fie confundată cu o simplă piatră? Şi totuşi, nu putem să ne imaginăm semnificaţia acestei lucrări decât după „chipul şi asemănareanoastră” interioară, după propriul univers cunoscut, astfel încât fiecare va vedea ceva în plus. Brâncuşi a luat cât mai mult posibil de la exterior pentru a dărui interiorului. „Cuminţenia” atrage prin aceasta simplitate a formei si subtilitate a mesajului.
Petru Comănescu consideră că Gânditorul de la Hamangia este o precuminţenie a pământului, criticii nepunându-se încă de acord asupra sursei de inspiraţie a acestei lucrări au atribuit acestei lucrări nenumărate simboluri, însă sculputura a fost interpretată de cele mai multe ori drept o zeitate stranie, venită din mitologia românească.
Celebra lucrare se află expusă la Muzeul Național Cotroceni, în anticamera dormitorului Reginei Maria.