Oamenii de ştiinţă spun că în corpul nostru există fiinţe care trăiesc "fără griji", formând un ecosistem care poartă numele de "microbiom", iar simbioza acestor mici fiinţe cu celulele umane dă naştere unui veritabil "super-organism".
Termenul de "microbiom" a fost elaborat de Joshua Lederberg, unul din titanii biologiei moleculare, pentru a desemna totalitatea microbilor, a elementelor lor genetice şi a interacţiunilor acestora într-un mediu. În 1958, Lederberg a devenit unul dintre cei mai tineri laureaţi ai Premiului Nobel, obţinând cea mai importantă distincţie în domeniul medicinei la doar 33 de ani. O relaţie... simbiotică Specialiştii spun că bacteriile ce formează microbiomul colonizează tractul nostru digestiv încă din primele 24 de ore de la naştere şi se stabilizează în jurul vârstei de doi ani, devenind o prezenţă permanentă în viaţa noastră şi formând un veritabil "organ". Cercetătorii au descoperit că bebeluşii născuţi natural sunt acoperiţi cu microbii existenţi în canalul naşterii, iar cei ce vin pe lume prin operaţie cezariană sunt acoperiţi de microbii care există în mod normal pe pielea adulţilor. Specialiştii estimează că miile de miliarde de microbi care trăiesc în corpul nostru cântăresc în total aproape 2 kilograme. Cei mai mulţi dintre ei trăiesc în intestine, iar distrugerea lor poate avea consecinţe neplăcute, precum obezitatea sau dezvoltarea de afecţiuni ale colonului. Relaţia noastră cu bacteriile care trăiesc în noi este una simbiotică: în schimbul hranei, ele ne ajută să digerăm alimentele, să producem vitaminele de care avem nevoie şi să ne întărim sistemul imunitar. Numeroase cercetări realizate la nivel mondial în ultimii ani au arătat că dereglarea microbiomului poate avea consecinţe neplăcute asupra sănătăţii umane, printre acestea numârându-se alergiile, eczemele, astmul şi obezitatea.