După succesul manevrelor de înlăturare de la putere a lui Matteo Salvini, UE (mai exact conducerea franco-germană a Uniunii) se poate concentra acum pe modificarea Regulamentul de la Dublin, adică a setului de norme care guvernează politicile europene în ceea ce privește refugiații și imigrația.
Potrivit informațiilor publicate de ziarului grecesc Ta Nea (informații preluate de săptămânalul Courier International, săptămânal care e parte a trustului Le Monde), se vorbește din ce în ce mai intens despre posibilitatea ca țările care nu acceptă migranții să fie excluse din Spațiul Schengen.
Ziarul Ta Nea susține că modificarea Regulamentului de la Dublin a fost discutată încă de la începutul acestui an și au rezultat șase puncte, pe care președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel i le-au adus la cunoștință noului premier grec, Kyriakos Mitsotakis, cu prilejul vizitelor pe care acesta le-a făcut la Paris și Berlin în luna august.
Printre prioritățile fixate de conducerea franco-germană a UE se numără o cooperare sporită între agenția de frontieră a UE (Frontex) și autoritățile elene pentru combaterea sosirii migranților ilegali, urmărirea contrabandiștilor și simplificarea deportărilor.
Potrivit ziariștilor greci, problema redistribuirii migranților este și ea o parte extrem de importantă a noului acord care urmează să fie discutat, aprobat și implementat la nivelul Uniunii. Sub pretextul că țările aflate în prima linie a imigrației clandestie nu pot fi lăsate singure să suporte toată povara, s-ar putea lua măsura ca națiunile care nu acceptă imigranți sau reîntregirea familiilor acestora să fie excluse din Spațiul Schengen.
Chiar și în aceste condiții, libera circulație a cetățenilor în Uniunea Europeană va continua.
Guvernul grec a anunțat recent măsuri hotărâte de reducere a migrației ilegale, mai ales că se confruntă cu o creștere alarmantă a sosirilor. Într-o singură zi, în insula Lesbos au debarcat nu mai puțin de 500 de imigranți, un număr care nu a mai fost înregistrat de pe vremea crizei din 2015. Iar lucrurile ar putea deveni și mai complicate.
Recent, președintele turc Erdogan a amenințat că țara sa ar putea permite din nou imigranților să-și continue călătoria spre Europa, dacă Ankara nu va primi ajutor financiar ca să gestioneze această criză. „Ori ne oferiți sprijin, ori, scuzați-ne, dar nu vom duce singuri această greutate. Nu am primit ajutor până acum de la comunitatea internațională, mai precis de la Uniunea Europeană”.
Dar amenințările turcești nu sunt singura preocupare a noului guvern grec. În insulele din Marea Egee, copleșite de imigranți, condițiile de viață se deteriorează vizibil, atât pentru noii veniți, cât și pentru localnici. Multe din taberele pentru imigranți sunt supraaglomerate și au devenit un focar de infracțiuni violente. La Moria, în Lesbos, spațiul de cazare a fost proiectat să găzduiască 3 000 de solicitanți de azil, dar acum sunt înghesuite acolo peste 10 000 de persoane.
Dar nu numai în Grecia situația amenință să scape de sub control. Planurile noului guvern italian de a adopta o poziție „moderată” în materie de imigranți și activitatea din ce în ce mai intensă a navelor umanitare ar putea da un impuls de a porni la drum imigranților care se află acum în Libia și alte țări din Nordul Africii.