Cine mai are nevoie de companii de stat la Bursă?

Acţiunile giganţilor vestici au adus câştiguri net superioare celor româneşti.

Listarea la bursa românească a acţiunilor mai multor companii mari din vestul Europei şi din SUA a fost privită de mulţi cu reticenţă. Şi totuşi, se pare că pe timp de criză acestea au fost o variantă de investiţie mai bună decât acţiunile firmelor româneşti. Aducerea primelor cinci companii americane la Bursa de Valori Bucureşti în luna aprilie de către firma de brokeraj Tradeville a fost până acum cea mai mediatizată dintre listările de acţiuni vestice. Printre cele cinci a fost şi cea mai valoroasă companie din lume, Apple, însă cele mai bune câştiguri de până acum le-au adus Coca-Cola şi Visa. Preţul acţiunilor acestora a crescut cu 19,11%, respectiv 18,43% de când se tranzacţionează şi la Bucureşti. Comparativ, indicele BET-XT, care conţine 25 dintre cele mai importante acţiuni româneşti listate a scăzut în aceeaşi perioadă cu peste 11%. Cele mai mari câştiguri nu au venit însă din America, ci din Germania. SAP şi Adidas au adus 44, respectiv 30% profit în mai puţin de un an. Profituri consistente au mai adus şi Heineken şi Bayer, cu creşteri ale acţiunilor de peste 15% de la listare până în prezent. Unul dintre motivele pentru care majoritatea acţiuilor a adus profit este şi creşterea dolarului, respectiv a euro, în faţa leului. Cotaţiile la Bucureşti sunt în lei, însă preţul e strâns legat de cel din ţara de origine, exprimat în valută, aşa că deprecierea leului aduce un profit suplimentar. Dacă excludem din calcul scăderea leului, doar 6 din cele 16 companii tranzacţionate mai des au avut creşteri de preţ. Totuşi, comparativ cu evoluţia acţiunilor româneşti avantajul este clar în curtea acţiunilor străine. Doar trei dintre ele (Bank of America, JP Morgan şi Daimler) au avut performanţe mai slabe decât BET-XT de la listare şi până acum, chiar dacă nu luăm în calcul deprecierea monedei naţionale. Cel mai mare avans l-au avut SAP şi Bayer, cu 31, respectiv 23% diferenţă faţă de indicele local. Nici nu este de mirare, dacă ne gândim că indicii americani şi cei vest-Europeni sunt la doar 10% sub maximele istorice din 2007, în timp ce la noi sunt cam la jumătate din valorile de atunci. Până acum, preferinţa investitorilor români a fost clară: acţiuni americane şi germane. Cele câteva companii italiene sau franceze listate de Tradeville au acumulat tranzacţii puţine, de aceea nici nu au fost incluse în calculele de mai sus.