Fostul premier Adrian Năstase a reacţionat marţi, zi în care CCR a decis că revocarea Renatei Weber din funcţia de Avocat al Poporului este neconstituţională, şi a subliniat că activitatea lui Gyula Fabian – numit miercurea trecută, după revocare – ar trebui să ridice mai multe semne de întrebare în rândul decidenţilor.
Cine este Avocatul Poporului susţinut de coaliţie? Adrian Năstase arată pericolul după ce judecătorii CCR au decis că Revocarea din funcţie a Renatei Weber este neconstituţională. „Avocatul poporului. Al cărui popor?
Nu-l cunosc personal pe Gyula Fabian. Când, recent, a fost propus de către actuala coaliție guvernamentală pentru postul de avocat al poporului, mi-am adus aminte de un volum din 2019, conținând Note de curs pentru dreptul internațional public, destinat studenților de la Facultatea de Drept a Universităţii Babeș-Bolyai, semnat de conferențiarul doctor Gyula Fabian.
Evident, am fost curios să-l parcurg. Fusese inițial publicat în maghiară, iar bibliografia este, și în varianta română, preponderent din literatura maghiară și din cea germană. Din literatura de specialitate din România sunt menționate doar 5-6 lucrări în tot volumul.
Fabian pune accent pe statutul minorităţilor naționale
Capitolul cel mai dezvoltat este cel dedicat «statutului minorităţilor naționale și etnice în dreptul internațional public» (p.93-126), pornind de la ideea că aceasta este o «temă ce nu se bucură de o prezentare aprofundată în cursurile asemănătoare din România». Nu este locul aici să ofer argumente contrare.
În primul rând, cărţile publicate la Cluj, după Tratatele de pace ce au urmat Marelui Război și care au impus un anumit tratament pentru minorităţi. Apoi, mai recent, volumele semnate de Ion Diaconu, Bogdan Aurescu, volumele de documente publicate de mine în 1998 Drepturile persoanelor aparținând minorităţilor naționale (patru volume) sau volumul Protecting minorities în the Future Europe – between Political Interest and Internațional Law (autori – Adrian Năstase, Raluca Miga-Besteliu, Bogdan Aurescu, Irina Donciu), etc.
Gyula Fabian
Sigur, autorul își face documentarea cum crede. Importante sunt tezele pe care le susține. Iată, spre exemplu, la capitolul «principii fundamentale», vorbind despre principiul autodeterminării popoarelor, include aici și «dreptul de autodeterminare» al naţionalităţilor sau minorităţilor etnice, examinând situația «poporului găgăuz» (p.43).
Cele 3 pagini cu multe înţelesuri
Este interesantă dezvoltarea de la paginile 114-117, în care se încearcă argumentarea unei teorii combătută de doctrina de drept internațional din România, anume aceea că minorităţile, subiecte de drept sui generis, ar fi subiecte de «drept colectiv». Iar minoritatea naţională ar fi «o națiune în miniatură».
De aici, concluzia, pe care cei mai mulți specialiști în Drept internațional o resping, anume aceea că «minorităţilor trebuie să li se asigure… dreptul la autodeterminare», ca drept fundamental, dar și unele drepturi «de egalizare», între care «dreptul la autonomie» (p.123).
Nu vreau să intru în polemică cu opiniile profesorului Gyula Fabian. El are dreptul să le susţină, deși este ciudat că acestea sunt tezele promovate la Universitatea din Cluj, în contextul aniversărilor legate de Tratatul de la Trianon. Evident, dacă aceste idei erau promovate la o universitate din Budapesta, nu era nicio problemă. Eram obișnuit cu așa ceva.
Ludovic Orban spunea că Renate Weber nu era Avocatul poporului și că, în realitate, era avocatul PSD. Al cui avocat va fi Gyula Fabian, atunci când va avea inclusiv posibilitatea de a cenzura actele guvernului român?”, a scris Adrian Năstase pe blog.