Ion Inculeţ a fost preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia în momentul Unirii cu România în 27 martie 1918.
Ion Inculeţ, parte importantă în procesul Unirii Basarabiei cu România de la 1918
El a rămas în conştiinţa publică prin contribuţia sa la înfăptuirea acestui important act istoric. Cruntul destin a făcut să fie martor de pe poziţii de conducere în statul român și la destrămarea idealului său politic, în urma anexării Basarabiei de către Uniunea Sovietică, în iunie 1940.
Totodată, Ion Inculeţ este cel mai bun exemplu pentru reorientarea către idealurile româneşti a elitei politice basarabene filoruse, în condiţiile evoluţiei revoluţiei din Rusia.
Fiul de răzeși face studii la Chișinău si Sankt Petersburg
Născut la 5 aprilie 1884, într-o familie de răzeşi din Basarabia, la Răzeni, a fost fiul lui Constantin şi al Mariei Inculeţ.
Basarabeanul a absolvit seminarul Teologic din Chişinău (1906) şi Facultatea de Ştiinţe din Sankt Petersburg (1911), specializarea fizică-matematică. În anii studenţiei participă la formarea asociaţiei studenţilor basarabeni din Sankt Petersburg, „Bessarabskoe zemliachestvo”, iar după absolvirea studiilor va activa ca profesor de fizică şi matematică la diferite instituţii de învăţământ din capitala Imperiului Rus.
În anul 1917 Ion Inculeț a devenit deputat în Sovietul din Petrograd, iar în aprilie 1917 a revenit în Basarabia, ca emisar al preşedintelui Guvernului Provizoriu Alexandr Kerenski, în fruntea unui grup de 40 de basarabeni, studenţi şi profesori din Petrograd, cu scopul de a adânci cuceririle revoluţiei din februarie.
Ion Inculeţ dovedește calități politice încă din facultate
Calitățile sale de om politic, îl impun imediat ca lider al moldovenilor unionişti. La 21 noiembrie 1917 este ales în unanimitate preşedinte al Sfatului Ţării, organismul care va prelua oficial conducerea Basarabiei.
După vot, în momentul în care a ocupat scaunul de preşedinte, Elena Alistar, deputat în Sfatul Ţării, l-a îmbrăcat cu o lentă tricoloră, moment de mare entuziasm, însoţit de ropote de aplauze. Inculeţ a vorbit atât în română cât şi în rusă, tocmai pentru a mulţumni toate părţile şi pentru a da un semnal privind principiile democratice pe care urma să se ghideze în activitatea sa.
„La 21 noiembrie 1917 se deschide Sfatul Ţării, organ care avea să vorbească în numele Basarabiei şi să decidă soarta ei. Preşedinte al acestui parlament a fost ales în mod unanim Ion Inculeţ. El întrunea toate calităţile pentru a ocupa această mare demnitate: era calm, abil, împăciuitor, şi mai cu seamă extrem de răbdător“, spunea Gherman Pântea, Ministru în Guvernul Republicii Democratice Moldoveneşti.
Basarabia este declarată întâi independentă apoi se unește cu Romînia
Din această poziţie va declara independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti în ianuarie 1918, iar în 27 martie 1918 va semna Rezoluţia unirii cu România, adoptată cu cu 86 de voturi pentru, 3 contra şi 36 abţineri, în prezenţa primului ministru român Alexandru Marghiloman.
El declară cu acest prilej că „Basarabia a fost smulsă din din trupul Moldovei prin forță, cu călcarea oricărui drept și a oricărei dreptăți, în anul 1812. Autonomia promisă la anexare, cu păstrarea limbei române în toate dregătoriile, a fost degrabă retrasă. Basarabia fiind încetul cu încetul transformată într-o simplă gubernie rusească. O sută de ani a durat prigonirea de către Rusia țaristă – o sută de ani a durat cu dârzenie rezistența acestui minunat popor moldovean dintre Prut și Nistru pentru conservarea limbei, pentru păstrarea ființei naționale. Niciodată în cursul acestui veac nu s-a stins focul sfânt al conștiinței naționale. Și odată ce împrejurările deveneau favorabile, acest foc se transforma în flacără, care mistuia cât putea mai mult din piedicile ce erau puse la în calea Unirei cu toți românii.”
Ion Inculeţ un om „modest și blând”
Ion Inculeţ a fost căsătorit cu principesa Roxana Cantacuzino, cu care doi copii: Ion I. Inculeţ, devenit Doctor Honoris Causa al Universităţii Western Ontario (Canada), membru de onoare al Academiei Române şi director al centrului de electrostatică aplicată al Universităţii Western Ontario şi Georgel I. Inculeţ.
Vasile Bârcă, om politic, membru al Sfatului Țării, primar al Chișinăului și ministru în timpul României Mari, a susţinut un discurs în momentul înhumării sale în care a afirmat: „Ceea ce caracterizează îndeosebi viața și opera lui Ion Inculeț este modestia și blândețea lui nesfârșită, temeinica sa pregătire, însoțită de tactul și calmul ce-l caracterizează și, mai presus de toate, calda lui iubire de popor, de țară, și de Basarabia lui natală, pe care a iubit-o cu toate puterile minții și sufletului său.”