O nouă magistrală de metrou ar putea fi construită de chinezi, iar dezvoltarea agriculturii ar putea fi lăsată tot la mâna asiaticilor. Aceştia s-au arătat interesaţi şi de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
După numai o zi de la plecarea delegaţiei române în China, condusă de premierul Emil Boc şi din care fac parte miniştrii economiei, transporturilor, de externe şi al culturii, chinezii s-au arătat interesaţi de marile proiecte ale României, care sunt blocate din cauza lipsei fondurilor.
Astfel, premierul a avut, ieri, la Shenzhen, o întrevedere cu preşedintele Republicii Populare Chineze, Hu Jintao. La finalul întâlnirii, şeful Executivului român a declarat că discuţiile au avut rolul de a da un semnal foarte clar, atât din punct de vedere economic, cât şi politic, în ceea ce priveşte susţinerea dezvoltării unor proiecte majore de investiţii chineze în România. "Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, realizarea autostrăzii Bucureştiului sau canalele Dunăre - Bucureşti, Siret - Bărăgan şi construcţia centralei de la Lăpuşeşti sunt proiecte concrete pe care le voi discuta şi cu premierul luni, urmând ca specialiştii noştri să lucreze la detaliile de implementare a acestor proiecte", a afirmat premierul Emil Boc. Primul- ministru a apreciat că Legea parteneriatului public-privat a creat cadrul necesar pentru ca investitorii sa se orienteze către proiecte majore şi a precizat că, în cadrul întrevederii de ieri, s-a discutat şi despre intensificarea schimburilor comerciale. "Am discutat ca oamenii de afaceri din România să poată găsi o ieşire pe piaţa chineză, motiv pentru care delegaţia pe care o am cu mine va avea un forum de afaceri, luni, la Beijing, pentru a strânge legăturile, pentru a intensifica cooperarea în acest domeniu şi pentru a identifica noi pieţe şi noi modalităţi de desfacere a produselor româneşti pe piaţa chineză.(...) Urmează ca proiectele să fie discutate, în plan concret, atât de către miniştrii care mă însoţesc, cât şi în întâlnirea cu primulministru chinez ce va avea loc în cursul zilei de luni", a spus Boc. Metrou privat pe magistrala Bragadiru-Voluntari Referitor la construirea unei noi magistrale de metrou, Anca Boagiu le-a prezentat investitorilor chinezi linia care va avea 25 de km şi 30 de staţii, adică magistrala 7 de metrou Bragadiru-Voluntari. Lucrările ar putea începe în 2013 şi sunt preconizate să se termine în şapte-opt ani. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Transporturilor, valoarea investiţiei este estimată la aproximativ două miliarde de euro. Chinezii nu sunt singurii investitori interesaţi de acest proiect. Potrivit unor surse din cadrul ministerului condus de Anca Boagiu, s-a arătat dispusă să construiască această linie companii din Europa, America, Asia, iar o firmă din Corea de Sud i-a prezentat chiar şi un proiect ministrului. Linia de metrou va asigura legătura între cartierele Rahova şi Colentina, şi prin extensiile prevăzute de localităţile Bragadiru şi Voluntari. Canalul care ar putea asigura irigarea a peste 700.000 de hectare Dacă proiectul va fi pus în practică, noul sistem de irigaţii va dubla numărul ovinelor şi porcinelor, potrivit specialiştilor din zootehnie. Mai mult, construirea lui va ajuta şi la asigurarea apei necesare celor mai importante zone viticole şi pomicole: Vrancea şi Buzău. Proiectul Canalului Siret - Bărăgan a fost aprobat în anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I, în lungime de 50 km. După aceea lucrările s-au oprit şi din lipsă de fonduri nu au mai fost realuate. Costurile construirii lui au fost estimate la 3,6 miliarde de euro. Reactoarele 3 şi 4, investiţie de patru miliarde de de euro Grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă vor trebui să fie proiectate astfel încât să reziste la un cutremur cu o magnitudine mai mare comparativ cu cea la care ar face faţă unităţile existente. Fiecare reactor va avea o capacitate de 720 de MW, iar construcţia amândurora va costa aproximativ patru miliarde de euro. Târniţa-Lăpuşteşti, investiţie de peste 1,164 miliarde euro Dacă noua centrală va fi construită, ea va contribui semnificativ la dezvoltarea economică a ţării, dar şi a zonei situate în apropierea oraşului Cluj-Napoca. Centrala va avea o capacitate de 1.000 de MW, iar construirea ei va creea peste 4.000 de locuri de muncă. Ministrul economiei le-a mai propus investitorilor să cumpere şi acţiuni la companiile Transelectrica şi Transgaz. Statul va scoate la vânzare 15% din acţiunile companiilor. ”Discuţiile au avut rolul de a semnala foarte clar, atât din punct de vedere economic, cât şi politic, susţinerea dezvoltării unor proiecte majore de investiţii chineze în România.“ EMIL BOC, prim-ministru TRANSPORTURI Boc vrea centură pentru Capitală la nivel de autostradă Şi a doua centură a Capitalei, care a rămas la stadiu de proiect din cauza disputelor între constructori şi statul român, ar putea fi făcută cu ajutorul chinezilor. Împărţită în două tronsoane, nord şi sud, drumul ar urma să aibă aproximativ 100 de kilometri, 74 de poduri şi 10 noduri rutiere. Consultantul Louis Berger SAS-Louis Berger Group-Credit Invest Internaţional Corporate Finance Ltd-Ţucă Zbârcea şi Asociaţii este consorţiul care a realizat primele estimări financiare ale proiectului. În timp ce centura de sud, construită la fel ca o autostradă, va costa 902 milioane de euro şi va avea o lungime de 48 de kilometri, cea de-a doua centură în zona de nord a Bucureştiului va costa 968 de milioane de euro şi va avea o suprafaţă de 52,77 kilometri. Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Transporturilor, "tronsonul de autostradă va fi operat şi întreţinut de către viitorul concesionar, iar perioada de garanţie este inclusă în durata viitorului contract de concesiune".
Potrivit unor surse din cadrul Ministerului Transporturilor, pentru construirea noii centuri a Capitalei, statul va fi nevoit să exproprieze aproximativ 1.000 de hectare, iar valoarea despăgubirilor va fi de sute de mii de euro.