De când economia europeană a început să scadă, tot mai mulţi oameni din Dublin până la Atena încearcă să înveţe limba viitoarelor oportunităţi, chineza, scrie EUobserver.com.
În lipsa unui număr total de europeni care încearcă să înveţe chineza, ziariştii EUobserver au stat de vorbă cu zece centre oficiale de predare a limbii chineze: din Atena, Dublin, Edinburg, Ghent, Cracovia, Lanacshire, Londra, Munchen şi două din Roma. Toate au raportat o creştere structurală a numărului persoanelor înscrise pentru a trece testul de competenţă în limba chineză (HSK). Numărul acestora a crescut simţitor în special în ultimii doi ani.
"Cred că motivaţia economică joacă un rol foarte important", spune Lili Lei, de la Institutul Confucius din Munchen, unde numărul studenţilor a crescut cu peste 100% în 2011 şi este aşteptat să crească şi mai mult în acest an. "Mulţi oameni învaţă chineza pentru că trebuie sau vor să lucreze în China. Mulţi dintre ei chiar sunt de părere că acest lucru le poate asigura un viitor mai bun", adaugă ea.
Chineza vine prin Institutele Confucius
Lu Zhu, de la Institutul Confucius din Dublin, unde anul acesta au absolvit până acum 100 de persoane, în creştere de la 50 de persoane pe an, în medie până acum, spune că "aparent, oportunitatea unui loc de muncă este motivul principal" al creşterii.
În Atena, unde îngrijorările sunt cele mai acute, numărul celor care iau testele de chineză a crescut de la 100 în 2010 la 400 în 2011 şi ajungând până la 300 doar în prima jumătate a acestui an. Întrebat dacă această creştere este legată de situaţia complicată din Grecia, Xiuqin Yang, unul dintre directorii Institutului Confucius din Atena, a răspuns simplu: "Da".
Capitalizând performanţele economice notabile şi urcarea în topul puterilor mondiale, China a investit în ultimii ani în construirea unei prezenţe fizice în întreaga lume.
La fel ca centrele British Council ale Marii Britanii, Alliance Francaise ale Franţei sau Goethe Institut ale Germaniei, acum China are Institutul Confucius, un centru pentru promovarea culturii şi limbii chineze. În prezent, în Europa funcţionează aproximativ 230 de asemenea institute.
Europenii vor să-i înveţe pe copiii lor chineza
Iar cum numărul europenilor care cunosc mandarina, dialectul oficial al limbii chineze, este relativ redus (conform celor mai recente date ale UE, din 2007, este vorba de aproximativ 0,2% din populaţie), actuala criză, creşterea Chinei ca superputere mondială şi eforturile acestei ţări se dovedesc destul de eficiente.
Un studiu publicat în luna iunie de Uniunea Europeană, "Europenii şi limbile lor", arată un interes în creştere faţă de limba chineză în fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE.
În medie, 6% dintre europeni sunt de părere că limba chineză este cea mai utilă limbă străină, în creştere de al 2% în 2005. Totodată, 14% dintre europeni consideră că este o limbă importantă care trebuie învăţată de copiii lor, la fel, în creştere de la 2%, în 2005. Totodată, se remarcă o tendinţă de scădere a acestei atitudini faţă de limbile franceză sau germană.