Beijingul nu mai crede în obligaţiunile europene, dar nici în cele americane. Aşa interpretează analiştii decizia Chinei de a-şi schimba politica investiţională şi de a pune pe picioare un fond de investiţii de 300 de miliarde de dolari, care urmăreşte achiziţionarea unor asseturi cu risc scăzut, în afara obligaţiunilor guvernamentale.
De doi ani de zile Beijingul priveşte cum liderii europeni băjbâie în găsirea soluţiilor pentru a pune capăt crizei datoriilor suverane din zona euro. Potrivit Reuters, China deţine deja obligaţiuni europene în valoare de 800 de miliarde de euro. Expunerea pe piaţa americană este însă cu mult mai mare, ajungând la circa 3.200 de miliarde de dolari. În ultimii 10 ani însă, aceste investiii în bonduri emise de Trezoreria SUA şi-au pierdut o treime din valoare.
Asiaticii au învăţat, însă, o lecţie şi nu mai vor să-şi plaseze banii în obligaţiuni, ci vor să primească în schimbul lor proprietăţi imobiliare, terenuri agricole, participaţii la companii europene sau americane etc. De exemplu, Lisabona ar putea obţine 2,5 miliarde de euro pentru partea sa din compania de energie Energias de Portugal.
"Multe companii străine care dezvoltă tehnologie de vârf au probleme financiare sau se află în pragul falimentului. Aceasta este o oportunitate care apară o dată-n viaţă", a declarat Zheng Xinli, un influent consilier guvernamental chinez pentru publicaţia Wen Wei Po din Hong Kong.
Investiţiile directe ale Chinei au ajuns la 68 de miliarde de dolari în 2010. Analiştii chestionaţi de Reuters estimează că asiaticii vor ajunge la investiţii directe de 1-2.000 de miliarde de dolari în următorii zece ani.