Tribul Toraja, o minoritate din Indonezia îşi expune cu mândrie... morţii. O dată la trei ani, aceştia îşi dezhumă rudele decedate, le spală, le îmbracă cu haine noi, le curăţă şi le aranjează în semn de respect faţă de cei dispăruţi.
Pentru tribul din insula Suwalesi, ceremonialul funerar este un ritual aparte, având o vechime de mai bine de un secol. Acest ritual este atât de important, încât, cei mai mulţi torejeni economisesc o viaţă întreagă pentru a avea resursele necesare să-şi cinstească decedaţii cu fast.
Ritualul curăţării cadavrelor are loc în cadrul Festivalului Ma’nene. Potrivit site-ului ştirileprotv.ro, trupurile decedaţilor sunt mumificate, pentru a nu se deteriora, apoi odată la 3 ani, în luna august sunt dezgropate, plimbate prin comunitate şi “reunite” cu familia. De asemenea, sicriele sunt schimbate constant, pentru a preveni degradarea trupurilor din ele.
Toraja reprezintă un grup etnic indigen din regiune muntoasă Sulawesi de Sud, Indonezia. Populația este de aproximativ 650.000, din care 450.000 trăiesc încă sub regența Tana Toraja ("Ținutul Toraja").[1] Cea mai mare parte a populației este creștină, unii sunt musulmani sau au convingeri animiste locale cunoscute sub numele dealuk ("calea"). Guvernul indonezian a recunoscut aceasta credință animistă sub denumirea Aluk To Dolo ("Calea strămoșilor").
Înainte de secolul al XX-lea, Torajanii trăiau în sate autonome, unde practicau animismul, fiind relativ neinfluențați de lumea exterioară. La începutul anilor 1900, misionarii olandezi au avut în primul rând misiunea de a-i converti la creștinism. Când domnia Tana Toraja s-a deschis mai mult către lumea exterioară, în anii 1970, a devenit o icoană a turismului în Indonezia și a ajuns o atracție a antropologilor. Prin anii 1990, stilul de viață a devenit majoritar creștin.