Fostul șef al Poliției Neamț a obținut anul acesta nota 4 la examenul care i-ar fi permis să profeseze ca avocat. E la al patrulea eșec. Șoric a încercat, în 2013, să devină chiar magistrat.
Fostul șef al Poliției din Neamț, Aurelian Șoric, cel care era un vecin și apărător verbal al afacerilor cămătarilor din Nordul Moldovei, încearcă de patru ani să facă rost de titlul de avocat pentru a apăra din nou infractorii din oraș.
Deși i-a fost ușor să ajungă la cârma Inspectoratului de Poliție Județean Neamț, la examenul de barou nu a avut succes. Și dorința sa de a-i proteja pe cei acuzați de infracțiuni este mare, pentru că a încercat de patru ori să ia examenul de intrare în barou, în fiecare an între 2011- 2014. Mai mult, fostul comisar a încercat chiar să ajungă magistrat, judecător sau procuror, și s-a prezentat în 2013 la examenele de specialitate. Și de această, a dat rateu.
Baroul, nu a ajuns să fie „case closed”
Am încercat să aflăm dacă fostul polițist se simte cumva persecutat la aceste examene, singura explicație pentru care un fost șef de IPJ și posesor de Master, obține note de 2 și 4, dar Șoric a refuzat orice comunicare. Fostul șef al Poliției Neamț a închis telefonul când a auzit întrebarea și apoi a refuzat să mai răspundă la apeluri.
ANUL 2011.
Prima încercare ratată a lui Aurelian Șoric a fost în urmă cu trei ani. În 2011, admiterea în barou însuma cinci teste la care notele trebuia să fie peste 5, iar media de minimum 7. Trei testări i-au dat bătăi de cap celui care avea o locuință lângă interlopul Nicolae Măraru.
La „Drept procesual civil” a luat 2.33.
La „Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat” -a primit nota 4.
La „Drept Civil”, a fost răsplătit cu un 4,13”.
În urma contestaţiei a obţinut note mai mari, dar tot nu a trec de barem.
ANUL 2012.
Șoric a așteptat toamna anului următor cu burta pe carte pentru că s-a prezentat din nou la admiterea în barou unde a obținut note mai mari. Dar nu îndeajuns pentru a avea haine noi, roba de avocat. Notele obținute au fost:
La „Drept civil” a luat 5,38;
La „Drept procesual civil” - a primit 5,25;
La „Organizarea şi exercitarea profesiei de avocat” a obţinut nota 6.25;
La „Drept penal” a mai luat un 5,50;
La final, media obținută a fost de 5,65.
ANUL 2013.
Acum un an, fostul primpolițișt al Județului Neamț a fost declarat respins cu o medie de 6,16.
La cele cinci probe a promit note între 2,60 şi 7,75, cel mai mic calificativ fiind obţinut la materia de Drept procesual civil.
ANUL 2014.
Metodologia examenului însă s-a modificat pentru fostul șef al IPJ Neamț și Șoric a sperat că va da lovitura pentru că în loc de cinci examene a avut de trecut o singură testare.
Mai exact, acesta a trebuit să susțină o singură testare, de tip grilă, la care trebuia să atingă 70 de puncte și... „case closed”, așa cum încheia Șoric după ce aprecia că fapta de cămătărie nu este o infracțiune, deși Codul Penal prevedea altceva. Însă, nici acum nu a avut succes, a obținut numai 40 de puncte din cele 100 și unde minimul era de 70.
3,5 la sex oral
La începutul lui 2013, Șoric și-a propus să devină magistrat și s-a înscris la testările de rigoare. Punctajul obținut de ex-polițist a fost de 35 de puncte, echivalent cu nota 3,5. La punctul 71 al testării grilă, candidații trebuiau să răspundă unei probleme referitoare la sexul oral. Întrebarea era:“În timp ce X întreținea un act sexual cu Y, majoră, pe care o cunoscuse într-un club și căreia îi promisese suma de 150 lei în schimbul acestui act, i-a spus lui Y că nu-i va remite suma întrucât nu este mulțumit de prestația ei. În acest moment, Y și-a înfipt dinții în organul sexual al lui X, acceptând să îl elibereze doar când X i-a remis cei 150 lei. X a suferit leziuni ce au necesitat 23 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare”. Cele trei variante de răspuns la testul grilă erau: -fapta de vătămare corporală comisă de Y este săvârșită în legitimă apărare, Y acționând pentru recuperarea sumei datorate de X; b-Y nu a comis o infracțiune de șantaj care absoarbe vătămarea corporală; c)-Y nu a comis o infracțiune de perversiune sexuală. Răspunsul corect era C.
Neamț, județul asasinatelor mafiote
După Revoluție și până la cazul Șoric, în judeţul Neamţ şi-au impus influenţa patru clanuri interlope: Măraru şi Mironescu, respectiv, Cristodorescu şi Rodideal. Primele două acționau cu predilecție în Piatra Neamț.
Frații Gheorghiță Cătălin Măraru și Bogdan Anton Măraru (specializați în trafic de mașini furate, schimb valutar și cămătărie) colaborau cu organizaţia lui Puiu Mironescu (specializat în taxe de protecţie şi cămătărie).
Pentru a-şi impresiona partenerii sau duşmanii, fraţii Gheorghiţă şi Bogdan Măraru se lăudau că au relații apropiate cu Iulian Țocu, fost deputat PSD , Culiță Tărâță (fost PSD acum UNPR) , deputatul Marius Rogin (PDL) , Toader Mocanu, senator PDL, Ovidius Mărcutian senator PNL, etc.
Fraţii Măraru din Piatra Neamț şi-au început afacerile făcând schimb valutar la colţ de stradă, apoi au trecut la trafic cu maşini. După aceea s-au reprofilat pe cămătărie şi afaceri imobiliare. În noiembrie 2010, cămătarul Gheorghe Măraru a fost împușcat într-un bar din centrul orașului. Cristian Chilat, autorul crimei, a tras şapte gloanţe în victimă şi unul în fratele acesteia. Asasinatul din Neamț a fost pregătit chiar de partenerul lor de mafie, Dumitru Mironescu, zis Puiu. Se pare că el i-ar fi dat lui Chilat pistolul cu care acesta l-a împușcat pe cămătar.
Război cu bombe
De aici, totul a degenerat. Puiu Mironescu a fost victima răzbunării. Mai întâi, a fost atacat în trafic de patru tineri care i-au acroșat lateral mașina, iar apoi au sărit pe el cu bâtele.
Apoi, în 2013, un racket angajat de familia Măraru a tras, din greșeală, într-un bucureștean care semăna cu Mironescu și avea o mașină asemănătoare cu a acestuia.
Nici Bogdan Măraru nu a fost ferit de răzbunarea dușmanilor. Tot în 2013, împotriva sa a fost pregătit un atentat cu bombă care a fost dejucat de Serviciul Român de Informații. 15.000 de euro ar fi luat fiecare suspect în cazul bombei de la Piatra Neamț, dacă explozia își atingea scopul și Bogdan Măraru era ucis. Daniel Pădurariu este cel care ar fi comandat atacul terorist de la Neamț. Și el este un membru al lumii interlope, Padurariu a făcut afaceri în trecut cu Bogdan Măraru, dar era și un apropiat al lui Mironescu.
Comisarul care era vecinul de treabă al interlopilor din Neamț
Interes scăzut pentru anchetarea interlopilor
Inspectorii au descoperit mai multe nereguli în activitatea lui Aurelian Șoric. Printre acestea se afla și „interesul scăzut pentru anchetarea celor trei grupări infracţionale din judeţ”. Potrivit rezultatelor anchetei Corpului de Control, Aurelian Șoric a acreditat, prin afirmațiile făcute după asasinarea lui Gheorghiță Măraru, ideea că Poliția agreează cămătăria.
Motivul pentru care Șoric era așa de împăciuitor cu grupările interlope era faptul că acesta era un apropiat al lor, cel puțin din punct de vedere al vecinătății caselor.
Astfel, presa a descoperit în anul 2005 că Gheorghiță Mararu și Șoric erau de fapt vecini pe aceeași stradă din Piatra Neamț.
Acest lucru a devenit cunoscut în contextul scandalului care a urmat asasinatului din acel an, din Piatra Neamţ când un interlop, Cristian „Falău” Chilat, l-a impuşcat mortal pe un alt interlop local notoriu, Gheorghiţă Măraru.
Când presa a prezentat cazul ca pe un asasinat interlop, Aurelian Șoric a ieșit să apere onoarea vecinului.
În apărarea vecinului
„Ce interlop era Măraru?“, se întreba poliţistul Şoric, cu lacrimi în ochi, în faţa ziariştilor, strecurând şi un pios „Dumnezeu să-l ierte” la adresa defunctului Măraru. „Ce făcea? Dădea bani și lua camătă!. Mulți dau bani. Și procurorii dau bani!”. Stupefiant! Este declarația fără echivoc a unui polițist Inspector șef județean!
Declarațiile sale erau contrare legii pe care trebuia s-o apere din postura de comisar-șef de Poliție. Conform vechiului Cod Penal, dar și variantei sale noi, cămătăria este o fapta care este pedepsită de lege. Trei ani de închisoare riscă să primească cel care practică împrumuturile cu cămată.
A învățat engleza în Kosovo
Alături de faptul că proteja, cel puțin verbal, interlopii din Piatra Neamț, Aurelian Șoric a mai rămas cunoscut și pentru o replică în engleză. Este vorba despre „Case closed”, rostit de fostul șef al Inspectoratului de Poliție Neamț cu accent molovenesc, atunci când Aurelian Șoric a dorit să precizeze că Gheorghiță Măraru nu este infractor pentru că practică cămătăria, deși Codul Penal preciza contrariul. Engleza stâlcită a fostului șef de Poliție a fost învățată la un curs Cambridge, conform CV-ului acestuia. Limba lui William Shakespeare nu a fost deprinsă în România, ci tocmai în Pristina, Regiunea Kosovo.
Se poate mândri cu titlul de mediator
Atitudinea împăciuitoare a lui Șoric față de interlopi l-a ajutat, probabil, să devină mediator. Deși nu a reușit să îmbrace roba de avocat, el se mândrește cu o autorizație de mediator, obținută la un centru din Craiova. Cabinetul său este deschis în Piatra Neamț. Șoric a trecut că este specializat pe orice fel de dispută. Acesta a reușit să intre în tagma mediatorilor după ce a absolvit cursurile de mediere în anul 2011 organizate de Asociația Centrul de mediere Craiova. A reușit să ajungă mediator pentru că nu a fost nevoie să susțină niciun examen, singurul criteriu pentru a intra în corpul mediatorilor fiind prezența la cursuri.