Deşi pare greu de crezut, mijloacele de transport din austerele vremuri sovietice nu erau tocmai lipsite de imaginaţie şi spectaculozitate. În unele cazuri, după cum puteţi vedea în galeria foto alăturată, fantezia constructorilor sovietici a sfidat, discret, rigorile acelor timpuri.
Unele dintre cele mai interesante autobuze aflate în circulaţie a fost un NAMI-0159, realizat în 1972, în care locul şoferului era cocoţat “la etaj”, deasupra călătorilor. Era cu 30% mai spaţios decât autobuzele obişnuite, dar nu a fost niciodată folosit pe scară largă.
Puţină lume şi-ar fi închipuit că pe străzile Moscovei au circulat la un moment dat câteva modele experimentale de autobuze cu etaj, produse în Germania. S-a întâmplat în anii 1960, pentru o scurtă perioadă de timp. (vezi galerie)
Cu mulţi ani înainte, cam prin 1938-1939, sovieticii se ambiţionaseră să producă zece troleibuze YATB-3, cu etaj, copii ale unor modele produse de English Electric. Acestea erau echipate cu motoare de 75kW, dar erau dificil de condus pe străzile Moscovei astfel că spre sfârşitul anilor 1948 au dispărut definitiv.
Inginerii sovietici s-au gândit ca în locul autobuzelor etajate mai bune ar fi unele ceva mai lungi. Astfel, autobuzele ATUL, produse la Leningrad înainte de război, erau mai lungi cu cel puţin doi metri decât restul.
Gigantul YAA-2, construit tot înainte de război la Leningrad, s-a dovedit însă un dificil de realizat şi s-a renunţat la idee. Avea 52 de banchete şi putea transporta 80 de persoane, un adevărat record pentru acele timpuri.
Următoarea inovaţie a fost autobuzul cu remorcă. Acesta era capabil să împuşte doi iepuri dintr-o lovitură: oferea mai mult spaţiu şi era condus de un singur şofer. Autobuzul cu remorcă s-a dovedit mai funcţional decât cele anterioare şi a rămas în circulaţie trei decenii, din 1930 până în 1960. Principalul neajuns era că nu puteau fi conduse în deplină siguranţă. În cele din urmă, cele rămase în circulaţie au fost folosite mai ales pentru transportul către aeroporturi.
Primul autobuz “acordeon” (cu burduf) a apărut în 1959. Era un TS-1 şi avea 18 metri lungime. În el puteau intra lejer 220 pasageri, dar avea doar 45 de banchete. Acest tip ce autobuz avea să fie ulterior folosit la scară largă în oraşele ruseşti.
În galeria alăturată puteţi admira şi alte modele de autobuze din epoca respectivă, precum şi două fabuloase automobile decapotabile.