Pe lista neagră a serviciilor secrete se află tot mai multe femei. În întreaga lume s-a observant implicarea acestora în acte criminale și s-au creat noi strategii la nivel internațional.
Cazul prostituatei din România care a fost arestată pentru propagandă teroristă atrage atenția asupra unui fenomen mai puțin cunoscut opiniei publice: implicarea femeilor în activități teroriste.
În pofida avertismentelor privind violenţele la care au fost supuse unele femei de către grupări teroriste, cum ar fi Daesh sau Boko Haram, numărul celor care au aderat la astfel de structuri a crescut dramatic.
Astfel, aproximativ 20% din totalul luptătorilor străini din cadrul Daesh sunt femei, cel mai frecvent atrase prin campanii derulate prin intermediul social media sau al platformelor de instant messaging, se arată într-o analiză publicată de revista Intelligence a Serviciului Român de Informații (SRI).
Totodată, un raport realizat de EUROPOL privind situaţia şi evoluţia terorismului (EU Terrorism Situation and Trend Report), arată o creștere a implicării femeilor în terorism la nivelul Europei.
Elocvent în acest sens este cazul atacatoarei sinucigaşe palestiniene Wafa Idris….
Comparată de presa internaţională cu Mona Lisa sau Ioana d’Arc, Wafa Idris a devenit atentatoare sinucigașă având ca motivaţii experienţele la care a asistat în calitate de lucrător la Semiluna Roşie Palestiniană, cele suferite de fratele ei pe timpul efectuării pedepsei cu închisoarea, incapacitatea de a avea copii și divorţul.
Rolul femeilor în propagandă, dar și în acțiuni teroriste au la bază îndemnurile la luptă adresate de către anumite figuri şi entităţi teroriste.
Spre exemplu, Doku Umarov, lider al militanţilor ceceni islamişti din Rusia inclus pe lista Consiliului de Securitate ONU pentru legături cu Al Qaida, a solicitat femeilor cecene să se implice în lupta împotriva statului rus. Demersul nu este unul punctual, liderul cecen lansând în repetare rânduri îndemnuri la luptă adresate femeilor.
De asemenea, Umayma al-Zawahiri, soţia liderului Al Qaida, Ayman al-Zawahiri, a asigurat surorile musulmane din toată lumea că le este permis să se implice în jihad şi să devină atentatori-sinucigaşi, printr-o scrisoare on-line lansată în 2009.
Zawahiri a preluat comanda rețelei militante islamiste după ce fondatorul și liderul grupului, Osama bin Laden, a fost ucis de forțele speciale americane din Pakistan, în mai 2011.
Atac la Londra...
Roshonara Choudhry, de 31 de ani, a încercat să îl ucidă pe parlamentarul britanic Stephen Timms, pe data de 14 mai 2010. L-a atacat cu un cuțit cu lama de 15 centimetri și a apucat să îl lovească de două ori, înainte de a fi dezarmată. Roshonara dorea să îl pedepsească pe Timms pentru că a votat pro-războiul din Irak.
Deși s-a născut în Londra, Anglia, dintr-o familie orginiară din Bangladesh, tânăra s-a autoradicalizat în urma ascultării/ vizualizării a peste 100 de ore de predici susţinute de fostul lider spiritual al Al Qaida din Peninsula Arabă, Anwar Al-Awlaki.
Ulterior, a declarat că nu intenţiona să se oprească până nu reuşea să îl omoare, chiar dacă acest lucru ar fi costat-o viaţa întrucât îşi dorea să fie martir/ să moară pentru fraţii şi surorile musulmane. Deşi grav rănit, parlamentarul a supravieţuit.
Anterior atacului era studentă în ultimul an la King’s College din Londra, unde se specializa în limba engleză şi comunicare. Era una dintre studentele eminente şi se implica periodic în activităţi extra-curriculare şi de voluntariat. După terminarea studiilor îşi dorea să devină profesoară.
În noiembrie 2010, a fost condamnată la închisoare pe viaţă pentru tentativă de omor, cu posibilitate de eliberare după minim 15 ani. Refuză să dea declaraţii sau să primească vizite din partea familiei.
În cadrul organizaţiilor teroriste, liderii utilizează metode diferenţiate de recrutare şi îndoctrinare a femeilor în funcţie de zona geografică vizată, se arată în analiza Intelligence….
Astfel, sunt relevante exemple precum gruparea Al-Shabaab, în cadrul căreia au fost constituite detaşamente de femei antrenate pentru misiuni sinucigaşe; Daesh, din structura căreia fac parte brigăzi exclusiv feminine denumite Al-Khanssaa, un procentaj semnificativ fiind reprezentat de cetăţene occidentale; Brigada Martirilor Al-Aqsa (Galvin, 2015), despre care mass-media a informat că deţine o unitate specială formată din aproximativ 300 de femei antrenate să devină atacatori sinucigaşi.
Prezenţa femeilor în grupările teroriste nu este un fenomen recent, fiind semnalată din nordul Nigeriei sau Somalia, până în Irak, Siria, Pakistan ori Cecenia. Estimarea dimensiunilor implicării acestora a evoluat simultan cu recunoaşterea potenţialului lor în cadrul organizaţiilor teroriste.