Sunt zile când comoara familiei n-are chef să facă ce şi-ar dori părinţii, chiar dacă este vorba despre o şedinţă foto îndelung şi atent plănuită.
Portetele, dacă adulţii se ambiţionează să le facă în ziua cu pricina, vor fi un dezastru, căci fotograful nu este magician ca să schimbe dispoziţia unui copil tâfnos cât ai bate din palme, iar photoshop-ul se dovedeşte a fi un instrument complet inutil în astfel de cazuri. Păriţii vor înţelege....
În loc de nişte fotografii angelice într-o atmosferă calmă, se dezlănţuie iadul. Copilul sau după caz copiii reuşesc să îşi impună voia, iar dacă voia loe este să nu stea la pozat, tabloul perfect este ruinat.
Oricum, una peste alta, mostrele de personalitate ale celor mici fac deliciul celor care le privesc. Fie că este vorba despre strâmbături de furie sau mimică speriată de micuţ intrat în panică, ori zâmbete de ştrengari puşi pe şotii, fotografiile nu sunt chiar de aruncat, dar nici de pus în ramă.