Dintre cele autuhtone, cel mai preţuit în magazine e un Cabernet Sauvignon din 1937, un vin roşu demisec, care costă 800 de euro. În topul celor de import conduc podgoriile franţuzeşti.
În cramele restaurantelor de lux şi la câteva magazine sunt sticle de vin cărora, dacă vrei să le scoţi dopul, trebuie să dai echivalentul a opt salarii medii. Pomerol Chateu Petrus, un vin roşu franţuzesc, conduce în topul sticlelor preţioase. Costă 1.300 de euro la Vinexpert, unul dintre cele mai mari magazine de profil. Şi, cum e normal, preţul creşte dacă vrei să-l bei într-un restaurant cu pretenţii, precum Heritage, Casa da Vino, Bonton sau la Gondola. De la cap la coadă, top 5 al licorilor din struguri, este dominat de vinurile franţuzeşti.
Dintre cele româneşti, cel mai preţuit în magazine e un Cabernet Sauvignon Murfatlar, din 1937, un vin roşu, demisec, care costă 800 de euro. Apoi, la 450 de euro poţi alege între un Roşu de Miniş din ’44, ori un Chard Onnay de Murfatlar, tras la teasc tocmai în 1942.
"Foarte vechi nu înseamnă şi foarte bun"
Cum se calculează preţul unei sticle de vin? "Se ia un basic, un preţ de pornire şi se adaugă o valoare la fiecare an. Dau un exemplu: dacă am stabilit că preţul sticlei este de 40 de euro, mai punem câte un euro pentru fiecare an şi putem ajunge la un anumit preţ", explică pre şedintele Federaţiei Somelierilor din România, expertul Sergiu Nedelea.
Artă, vechime, etichetă, dar până la urmă vinul e un aliment şi trebuie băut la un moment dat. "Vinul e ca omul, cum spunea Păstorel Teodoreanu, se naşte, trăieşte şi moare. Foarte vechi nu înseamnă şi foarte bun neapărat. Depinde foarte mult şi de condiţiile de păstrare. În general, pretabile pentru învechire sunt cele albe dulci şi roşii, foarte bine făcute", explică pre şedintele somelierilor, Sergiu Nedelea.
În România există şi colecţionari de vin, ce-i drept cât să-i numeri pe degete. Au fost chiar câteva licitaţii, câteva sticle de vinuri rare strecurate printre operele de artă, "pentru că acolo i-ar fi locul", cred specialiştii oenologi.
La licitaţii, lucrurile se schimbă, colecţionarii dau buchetul pentru o sticlă cu o poveste. "E foarte clar că vorbim şi de marketing. Un astfel de vin, până să ajungă la un preţ mare, trece prin mai multe mâini, prin diferite galerii şi capătă notorietate. Într-un fel se vinde un vin care a fost în colecţia unui om celebru . De exemplu, cele mai scumpe vinuri vândute au fost cele care aveau semnătura lui Thomas Jefferson, din colecţia sa privată", spune somelierul Nedelea. Tot el crede că fiecare român e un mic colecţionar de vin. "Au sticle care au marcat anumite momente din viaţă. Eu, de exemplu, am aproximativ 300 de sticle pe care le ţin la părinţi şi vreo 150 la Bucureşti. Sunt şi câteva mai rare, însă cele mai multe au valoare sentimentală."