Nu vă grăbiți să-mi atrageți atenția că George Soros nu e stat! Știu și eu asta, dar ar fi minunat să-i explice cineva și nababului american că nu e nici Bunul Dumnezeu (cum declară uneori), nici stat în statul planetar la care visează. Mare problemă este că acestui domn, ajuns la o vârstă venerabilă, nu-i reproșează nimănui nici imixtiunile în justiție, nici vreo lipsă de respect pentru statul de drept.
Așa se face că are toată libertate să-și ajute (plaseze) aliații în funcții cheie, de exemplu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Nu o spun eu, ci ziariștii italieni. ”Cel puțin 22 dintre cei 100 de judecători permanenți de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului par a fi legați de șapte ONG-uri: cea mai importantă și influentă fiind Societatea Deschisă a lui George Soros”, scrie Roberto Vivaldelli în ilgiornale.it.
Conform unui studiu elaborat de Centrul European pentru Drept și Justiție, citat de publicația italiană La Verità, ONG-urile (mai ales cele soroșiste) au o influență din ce în ce mai mare asupra instituțiilor internaționale, în special în ceea ce privește drepturile omului.
Studiul susține că aproape un sfert (22 din 100) dintre judecători permanenți care au lucrat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din Strasbourg (CEDO), între 2009 și 2019, sunt foști oficiali sau colaboratori ai unui număr de șapte ONG-uri. Astfel, 12 dintre judecători sunt conectați direct la Fundația Open Society, alți șapte la Comitetul pentru Drepturile Omului Helsinki, iar ceilalți au legături cu Amnesty International, Human Rights Watch și Interighits.
"Această situație pune în discuție independența Curții și imparțialitatea judecătorilor", se susține în același raport, care cere liderilor Uniunii Europene să ia măsuri. "În acest scop, ar trebui să se acorde mai multă atenție selectării candidaților pentru funcțiile de judecător, evitând numirea activiștilor". După cum explică raportul, cele șapte ONG-uri din care provin judecătorii numiți la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, se adresează Curții „în cazuri importante care pot stabili precedente”, deseori în dosare care au legătură cu „libertatea de exprimare, dreptul la azil , drepturile LGBT, și condițiile deținuților ". De asemenea, raportul susține că judecătorii activiști „acționează, în special, prin intermediul unor dispute strategice, adică utilizează cauzele judiciare pentru a atinge obiective generale de natură politică”.
Această „acțiune strategică” a fost deosebit de eficientă „în promovarea drepturilor persoanelor LGBT în Europa”. "The Open Society Foundations – susține raportul - s-a poziționat ca fiind cea mai influentă organizație din acest domeniu, mai ales prin politica sa de finanțare a altor organizații.
Un lucru deosebit de important, pentru că Fundațiile Open Society ale lui Soros nu luptă numai pentru drepturile minorităților sexuale, ci și pentru liberalizarea drogurilor, și „protejarea” imigranților și refugiaților.
Printre judecătorii pe care se bazează această rețea Soros, jurnaliștii italieni îi enumeră pe bulgarul Yonko Grozev, aflat încă la CEDO, după ce a făcut parte din consiliul Fundației pentru o Societate Deschisă în Bulgaria , și pe lituanianul Egidijus Kūris, și el membru al consiliului de administrație al Fundațiilor Soros din țara sa.
Acum, nimic de zis, activitatea acestor oameni a fost publică și, atâta vreme cât legile nu le interzic să ocupe funcții în CEDO, nu au comis nicio ilegalitate. Există, însă, și un revers al medaliei. Activitatea CEDO în favoarea „victimelor” societății (deținuți, imigranți, minorități sexuale) au fost folosite inclusiv de PSD pentru a justifica faimoasele ordonanțe privind amnistia și grațierea. Și nu e, nici pe departe, singurul exemplu.