Începând cu anul 2009, Republica Moldova a avut la cârma sa trei președinți interimari. Aceștia au asigurat interimatul între fostul președinte Vladimir Voronin și Nicolae Timofti.
Mihai Ghimpu - președintele interimar care a decretat româna limbă de stat
Mihai Ghimpu a fost președinte al Parlamentului Republicii Moldova în perioada 28 august 2009 – 28 decembrie 2010. El a asigurat interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova între 11 septembrie 2009 și 28 decembrie 2010.
A fost Președinte al Partidului Liberal, succesorul de drept al Partidului Reformei, din 1998 până în 2018.
Mihai Ghimpu, în calitate de președinte al Parlamentului și președinte interimar al Republicii Moldova, a considerat că prevederile Constituției ar trebui să se adapteze prevederilor Declarației de Independență a țării. Aceasta menționează că "limba oficială în Republica Moldova este limba română".
Tot el a inițiat reforma constituțională care, între altele, reflecta această dorință.
Mihai Ghimpu / Sursa foto: Wikipedia
În calitate de președinte interimar al Republicii Moldova, Mohai Ghimpu, a aprobat un decret prezidențial prin care se condamna ocupația sovietică din 28 iunie 1940.
Decretul prevede de asemenea faptul că armata rusă, succesoare a armatei sovietice, trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate că multe comentarii au fost contradictorii, inclusiv în rândul membrilor Alianța pentru Integrare Europeană, a fost catalogat de majoritatea analiștilor politici, drept un act de curaj fără precedent pentru un conducător al Republicii Moldova.
Orientarea lui Mihai Ghimpu este pro-unionistă. Fostul președinte a pledat în 2016 pentru unirea cu România.
Pentru activitatea sa, Ghimpu a fost premiat cu Ordinul "Steaua României", clasa I.
Vlad Filat - președintele interimar acuzat de fapte de corupție și trafic de influrnță
Vlad Filat, mai cunoscut pentru postura de prim-ministru, a îndeplinit funcția de președinte interimar al Republicii Moldova în perioada 28 decembrie - 30 decembrie 2010. Pe 31 decembrie 2010, prin decretul lui Marian Lupu, el a fost numit în funcția de prim-ministru.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 din Republica Moldova, Vlad Filat a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
Vlad Filat a intrat într-un scandal de proporții când a concesionat în 2012, Aeroportului Internațional Chișinău. Acesta l-a dat în concesiune pe 49 ani consorțiului rusesc Avia-Invest.
Această decizie a fost puternic contestată la acea vreme, pentru că un obiectiv strategic a fost concesionat sferei de influență rusească.
Vlad Filat / Sursa foto: Wikipedia
Pe 15 octombrie 2015, la prima ședință a parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, lui Vlad Filat i-a fost retrasă imunitatea parlamentară, fiind acuzat de implicare directă în fapte de corupție și trafic de influență în cadrul Băncii de Economii.
Fostul procuror general Corneliu Gurin a făcut solicitarea de retragere a imunității în plenul parlamentului, care a votat cu 79 voturi pentru din 101. După ce i-a fost ridicată imunitatea, el a fost reținut pentru 72 de ore și escortat la Centrul Național Anticorupție. În aceeași zi au avut loc percheziții la domiciliul său și la sediul PLDM din Chișinău.
În prezent fostul premier Vlad Filat așteptă pronunțarea Curții Supreme de Justiție cu privire la cererea sa de revizuire a dosarului în care a fost condamnat.
Marian Lupu - cel mai înverșunat luptător împotriva unirii cu România
Marian Lupu a fost președinte interimar al Republicii Moldova imediat după Vlad Filat, adică între 30 decembrie 2010 și 23 martie 2012. El a fost și copreședintele al Adunării Parlamentare a Parteneriatului Estic (EURONEST).
La 6 martie 2005 a fost ales deputat în Parlament pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, deși nu era membru al acestui partid. La 24 martie 2005
A fost ales în funcția de președinte al Parlamentului Republicii Moldova cu 65 de voturi (dintr-un număr de 101), la 24 martie 2005.
În 2009 Marian Lupu a părăsit PCRM invocând diferențe de valori, el devenind la scurt timp președinte al Partidului Democrat din Moldova.
După anticipatele din 29 iulie 2009 când PCRM și PDM aveau împreună 61 mandate (număr necesar pentru alegerea șefului statului) Marian Lupu a refuzat să facă coaliție cu fostul partid, formând ulterior Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) cu PL, AMN și PLDM
El declara că între cele trei partide ale alianței „exista o compatibilitate dacă nu 100% cel puțin de 90%”.
Marian Lupu / Sursa foto: Wikipedia
În data de 30 august 2012 la Cape Town, Marian Lupu a fost ales vicepreședinte al Internaționalei Socialiste.
Cel mai anti-România dintre cei trei președinți interimari
Pe 25 aprilie 2013 Marian Lupu a fost demis din funcția de președintele al Parlamentului de 76 de deputați. Pentru demiterea lui Lupu au votat deputații comuniști, liberal-democrați, socialiști și unii liberal-reformatori.
În anul 2014 a declarat, la o emisiune TV, că limba de stat a Republicii Moldova e moldoveneasca, și că rusa trebuie să fie obligatorie în școli.
Marian Lupu susține că poziția pro-românească a unei părți a elitei politice a Moldovei este formată de așteptări false, fapt care „sustrage politicienii și populația de la soluționarea problemelor cu adevărat serioase din Moldova”.
Marian Lupu susține ideea că republica Moldova reprezintă o entitate distinctă față de România. „Niciodată! Moldovenii au identitatea lor. După aproape 23 de ani de independență, sondajele arată că 80% se consideră moldoveni", considera Marian Lupu.
Tot el, declara, cu ocazia centenarului Marii Uniri, că "Unirea este o iluzie, iar statalitatea, suveranitatea și independența Republicii Moldova sunt lucruri sfinte".