În vara anului 1978, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu erau primiţi de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, într-una dintre cele mai fastuoase vizite externe ale dictatorului. Astfel, Ceauşescu a fost singurul român plimbat în caleaşca regală, alături de Elisabeta a II-a, care l-a primit pe covorul roşu la evenimentul organizat între 13 şi 16 iunie 1978. Delegaţia română era primită cu urale şi steaguri tricolore, iar presa britanică a scris numai cuvinte de laudă despre această vizită istorică. Tot despre istorie s-a discutat şi la banchetul din prima seară, conform culoriletrecutului.ro.
“Discursul reginei Elisabeta a II-a la banchetul din seara zilei de 13 iunie 1978
Domnule președinte,
Este o plăcere să vă urez dumneavoastră și doamnei Ceaușescu bun venit în Marea Britanie. Nu este pentru prima dată când veniți în țara noastră, dar sunt bucuroasă că de această dată ați venit în vizită de stat ca oaspete al meu la Palatul Buckingham.
Este interesant că România și Marea Britanie au făcut parte amândouă din Imperiul Roman. În anul 55 î.e.n. Iuliu Caesar a venit pe țărmurile noastre. În aceeași perioadă, în cealaltă extremitate a lumii romane, cetățeni și comercianți romani stabileau legături cu primul stat dac. Mai târziu, unii dintre soldații romani staționați în Anglia au fost recrutați din provinciile dunărene. Aceștia au fost primii noștri vizitatori români și poate că unii s-au așezat aici.
După timpurile romane popoarele noastre au dus o lungă și eroică luptă pentru afirmarea independenței lor. Noi, cei din Marea Britanie, suntem astăzi impresionați de poziția hotărâtă pe care ați adoptat-o pentru a susține această independență. Ca urmare, România deține o poziție distinctă și joacă un rol semnificativ în afacerile mondiale. Personalitatea dumneavoastră, domnule președinte, ca om de stat de renume mondial cu experiență și influență, este larg recunoscută.
Atât România, cât și Marea Britanie, doresc să slăbească încordarea și să îmbunătățească relațiile internaționale în Europa și în întreaga lume. Deși societățile noastre și sistemele de guvernământ sunt foarte deosebite, avem multe interese comune, iar relațiile noastre bilaterale s-au dezvoltat în mod remarcabil în cursul ultimilor 10 ani. Vizita la București a lui Sir Harold Wilson, în calitate de prim-ministru, în 1975, a constituit o piatră de hotar în creșterea înțelegerii reciproce. Declarația Comună semnată atunci a fost primul document bilateral de acest fel semnat după Conferința de la Helsinki pentru Securitate și Cooperare în Europa și a reprezentat un exemplu al modului cum trebuie traduse unele principii și prevederi ale Actului final în acțiuni practice efective. În acest mod am demonstrat de ambele părți angajamentul nostru față de colaborarea pașnică între națiuni.
Cele două țări ale noastre fac comerț de multă vreme. În secolul al XVI-lea domnitorii Moldovei au exportat vite în Anglia prin Polonia și peste Marea Baltică, iar regina Elisabeta I a negociat un tratat care prevedea libera circulație a mărfurilor englezești în Moldova – un excelent exemplu de schimburi în ambele sensuri pe care se bazează orice comerț internațional sănătos. În prezent comerțul a devenit mai complex, iar noi ne bucurăm de excelenta colaborare cu țara dumneavoastră de mai mulți ani, în special în domeniul aviației.
Sperăm nu numai să lărgim comerțul existent, ci să și găsim noi forme de cooperare comercială și industrială, spre avantajul nostru reciproc. Însă contactele dintre țările noastre sunt, de fapt, mult mai largi. O expoziție privind 100 de ani de artă românească este prezentată acum la Somerset House, în timp ce noi am trimis o expoziție de acuarele de Turner la București. Și în domeniul sportului sunt încântată că echipa română de rugby va face un turneu în țara noastră. Și aici avem de învățat unii de la alții, căci multe mii de tineri din țara noastră caută acum să urmeze exemplul performanțelor strălucitei dumneavoastră tinere gimnaste Nadia Comăneci, ale cărei remarcabile demonstrații ne-au produs atâta plăcere.
Pe toate aceste căi țările noastre ajung să se cunoască mai bine, iar la aceasta ajută și marele număr de turiști britanici care ajung în România pentru a profita de clima de vară și minunatele peisaje ale țării dumneavoastră. Dacă oamenii de rând pot să se întâlnească și să se împrietenească, aceasta oferă un fundament trainic pentru înțelegere și colaborare internațională. Sperăm că tot mai mulți români vor veni în Marea Britanie. Ei vor fi foarte bineveniți.
Domnule președinte, am vorbit despre o gamă largă de legături dintre România și Marea Britanie. Sper că acestea vor fi întărite datorită vizitei dumneavoastră și că prietenia dintre popoarele noastre va crește. Sunt încredințată, de asemenea, că vă va face amândurora plăcere șederea dumneavoastră în mijlocul nostru și că veți păstra amintiri plăcute.
Ridic paharul în sănătatea dumneavoastră, domnule președinte, a doamnei Ceaușescu și pentru prosperitatea și fericirea poporului român!
Toastul tovarășului Nicolae Ceaușescu la banchetul de stat oferit de regina Elisabeta a II-a și ducele de Edinburgh la palatul Buckingham -13 iunie 1978-
Maiestate, Alteță, Doamnelor și domnilor,
Doresc să exprim cele mai vii mulțumiri, în numele meu și al soției, pentru ospitalitatea cu care suntem înconjurați, pentru ambianța cordială în care se desfășoară vizita de stat pe care o întreprindem în Anglia. Îmi este deosebit de plăcut să folosesc acest prilej pentru a adresa Maiestății voastre și Ducelui de Edinburgh salutul nostru călduros și cele mai bune urări, iar poporului englez un mesaj de prietenie și dorința sinceră de colaborare din partea poporului român.
Legăturile dintre România și Marea Britanie au rădăcini străvechi și bogate tradiții ce datează încă de pe vremea imperiului roman. De-a lungul timpului, contactele și schimburile dintre popoarele noastre au continuat să se dezvolte. Aș aminti astfel, prezența unor cavaleri englezi în tabăra domnitorului român Mircea cel Bătrân – în timpul luptelor desfășurate la sfârșitul secolului al XIV-lea împotriva dominației otomane, pentru libertate și neatârnare – precum și schimbul de mărfuri – desfășurat între popoarele noastre încă din secolul al XVI-lea. Mai târziu, o dată cu înfăptuirea unirii Principatelor Române și crearea statului național unitar român, între țările noastre s-au stabilit și s-au dezvoltat relații de colaborare tot mai strânse.
Astăzi între România și Marea Britanie există largi raporturi economice, tehnico-științifice, cultural-artistice, se amplifică tot mai mult conlucrarea în domeniul vieții internaționale. Contactele politice la diferite niveluri, schimburile de vizite din ce în mai frecvente în ultimul timp, au contribuit și contribuie la mai buna cunoaștere și apropiere între cele două țări și popoare. Actuala noastră vizită constituie o elocventă expresie a bunelor relații româno-engleze, cât și a dorinței comune de a le imprima un curs continuu ascendent.
Suntem convinși că dezvoltarea multilaterală a colaborării dintre România și Marea Britanie, pe baza deplinei egalități în drepturi, a respectului independenței și suveranității naționale, neamestecului în treburile interne și avantajului reciproc – principii consemnate în Declarația comună româno-britanică din 1975 – corespunde pe deplin intereselor popoarelor noastre, înscriindu-se, totodată, ca o contribuție concretă la cauza securității și cooperării pe continentul european și în întreaga lume. Întemeindu-se și în viitor pe aceste principii, relațiile româno-britanice vor oferi, fără îndoială, în contextul lumii de azi, un viu exemplu de raporturi între două state cu orânduiri sociale diferite dornice să trăiască în înțelegere și prietenie.
Angajată în marea operă de edificare a societății socialiste, România acționează pentru dezvoltarea în ritm înalt a industriei, modernizarea agriculturii, înflorirea învățământului, științei și culturii, ridicând continuu nivelul de trai al maselor populare, întărind independența și suveranitatea patriei.
Vizita noastră în Marea Britanie are loc într-o epocă de profunde schimbări naționale și sociale în întreaga lume, de afirmare tot mai puternică a voinței popoarelor de a trăi libere și suverane, de a colabora într-un climat de pace și bună înțelegere. Omenirea înfățișează astăzi un tablou extrem de divers și complex. Există țări cu orânduiri sociale diferite, state cu o economie foarte avansată și țări rămase în urmă, mai sunt popoare care luptă pentru a se constitui în națiuni libere, de sine stătătoare. Totodată, trăim era celei mai impetuoase afirmări a revoluției tehnico-științifice mondiale, a cunoașterii, a manifestării minunatei puteri creatoare a geniului uman. Este firesc ca în acest cadru internațional, popoarele, întreaga omenire, să caute cu ardoare căi de apropiere și înțelegere, de conlucrare pașnică.
Pentru noi, europenii, are un caracter prioritar înfăptuirea securității pe acest continent unde sunt concentrate cele mai mari forțe militare cunoscute în istorie și de unde au izbucnit, în decursul unei jumătăți de secol, două războaie mondiale pustiitoare.
Toate popoarele sunt, de asemenea, preocupate să se lichideze orice ciocniri militare, conflicte și stări de încordare, să se pună capăt cursei înarmărilor, să se treacă la dezarmarea generală, și în primul rând la dezarmarea nucleară. O cerință esențială a evoluției mondiale este lichidarea stării de subdezvoltare în care trăiește cea mai mare parte a globului, făurirea unei noi ordini economice și politice internaționale, întemeiată pe relații de deplină echitate între națiuni.
În vederea soluționării juste și durabile a acestor probleme este necesară participarea activă la viața internațională a tuturor statelor, precum și intensificarea colaborării dintre ele în toate domeniile, lărgirea schimbului de valori materiale și spirituale, aprofundarea cunoașterii reciproce pe planul marilor creații sociale, culturale, artistice – pornind de la adevărul că fiecare popor, indiferent de mărime, aduce o contribuție originală la tezaurul civilizației universale.
Conlucrând în acest spirit, România și Marea Britanie vor aduce o contribuție constructivă la evoluția vieții internaționale, la cauza independenței popoarelor, a păcii și securității mondiale.
Cu dorința ca vizita pe care o facem în țara dumneavoastră să marcheze un moment nou în dezvoltarea relațiilor româno-britanice, atât pe plan bilateral, cât și pe arena mondială, în interesul celor două popoare, al cauzei înțelegerii și păcii generale, vă invit să toastăm: -în sănătatea Maiestății Sale Regina Elisabeta a II-a și a Alteței Sale, ducele de Edinburgh! -pentru prosperitatea și fericirea poporului britanic! -pentru prietenia și colaborarea româno-britanică! -în sănătatea dumneavoastră, a tuturor!
Toastul rostit la banchetul oficial oferit de preşedintele Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Ceauşescu, în onoarea reginei Elisabeta a II-a şi a ducelui de Edinburgh -15 iunie 1978-
Maiestate, Altețe, Doamnelor și domnilor,
Doresc încă o dată să exprim mulțumirile noastre pentru primirea acordată, pentru ospitalitatea și rezultatele bune pe care le avem în vizita făcută în frumoasa dumneavoastră țară.
Sigur, nu am de gând să sintetizez aceste rezultate, deși, de obicei, sunt tentat să fac întotdeauna acest lucru. Doresc, totuși, să declar că plecăm cu impresii deosebit de bune despre vizita, despre convorbirile cu dumneavoastră, cu primul ministru, despre acordurile pe care le-am încheiat și declarația pe care am semnat-o astăzi.
Sintetizând, cred că am ajuns la concluzia că trebuie să facem totul pentru a trăi în pace, pentru ca fiecare națiune să fie liberă și independentă, să poată să-și organizeze viața așa cum o dorește, fără niciun amestec din afară. Bazându-mă tocmai pe aceste înțelegeri și pe această concluzie, consider că se deschid perspective deosebit de bune pentru colaborarea româno-britanică viitoare, atât pe plan bilateral, cât și în soluționarea problemelor internaționale.
Iată de ce vom părăsi mâine Anglia cu impresii deosebit de plăcute și cu convingerea că vizita a deschis perspective noi unor relații mai bune între popoarele noastre și servesc cauzei păcii și colaborării internaționale.
Aș dori să ridic acest pahar pentru o bună colaborare și prietenie trainică între popoarele noastre! În sănătatea Maiestății Voastre și a Alteței Voastre! (Aplauze)”, se arată documentele din Arhivele Naționale Istorice Centrale, Fond C.C. al P.C.R., Secția Relații Externe, Dosarele 80/1978 și 81/1978.
Surse foto: dailymail.co.uk, theguardian.com,