Imagini despre dictator si o "carpeta"cu rapirea jurnalistilor ne reprezinta in pavilionul de la Venetia.
Dupa tentativa controversata de acum doi ani, cand artistul Daniel Knorr a expus o eticheta pe un perete gol, Romania si-a adus la Bienala de la Venetia (10 iunie-21 noiembrie) proiectul „Low-budget monuments”, al Fundatiei Plan B.
Artistii Victor Man, Cristian Pogacean, Mona Vatamanu, Florin Tudor si curatorul Mihnea Mircan propun o reflectie asupra locului monumentului in arta contemporana si fac trimiteri la comunism si la evenimente intens mediatizate, cum ar fi rapirea jurnalistilor romani in Irak. Proiectul, in valoare de 30.000 de euro, a fost finantat de Ministerul Culturii si Cultelor.
„Rapirea din serai” si volumele „Ceau” Ironic, artistul Cristi Pogacean leaga destinul dintotdeauna al monumentelor de cel al pasarilor: „Obelisk-ul” alb de la intrarea in pavilion are cuiburi special construite in asteptarea porumbeilor. Tot Pogacean a valorificat un episod mediatizat pana la epuizare, cel al rapirii ziaristilor romani in Irak. Covorul „Rapirea din serai”, expus in pavilion, surprinde imaginea celor trei, pozati cu un covor oriental pe fundal.
Intentia artistica e de a exprima, printre altele, „asimilarea politicii internationale in limbajul comun”. Peretii gri ai pavilionului au saci de ciment, din care curg firisoare pe podea, si ecrane pe care se deruleaza un performance filmat al Monei Vatamanu si Florin Tudor, numit „Dust”. Cu bete si sfori, Florin Tudor reface conturul Manastirii Vacaresti, demolata de Ceausescu, intr-o incercare de recuperare simbolica a monumentului.
Tot legat de imaginarul colectiv din comunism, Christoph Buchel si Giovanni Carmine au grupat circa 300 de imagini cu Ceausescu, intr-o carte numita sugestiv „Ceau”. O publicatie elvetiana, „Espace”, include Pavilionul romanesc printre posibilii favoriti la marele premiu. „Un ziar elvetian spune ca romanii sunt castigatorii secreti ai Bienalei. Publicul a reactionat foarte bine la calitatea lucrarilor, dar si la formularea temei: monumentele si ce ar putea ele sa semnifice astazi”, spune curatorul Mihnea Mircan.
Cea mai importanta manifestare de arta contemporana din lume, Bienala de la Venetia beneficiaza de un numar-record de participari: 77 de tari si peste 100 de artisti. Nou-venitele la cea de-a 52-a editie, din 10 iunie-21 noiembrie, sunt Liban, Azerbaidjan, Tadjikistan si Republica Moldova. In istoria de 120 de ani a Bienalei, e pentru prima data cand un american, criticul Rober Storr, este curatorul expozitiei.
Tema de anul acesta: „Gandeste cu simturile - Simte cu mintea: Arta la timpul prezent”. La editia trecuta, Romania a fost reprezentata de controversata lucrare „European Influenza”, a artistului Daniel Knorr, care consta intr-o eticheta pe un perete gol. Atunci, Leul de Aur pentru cel mai bun pavilion a fost acordat Frantei.