Una dintre cele mai prolifice criminale în serie din lume este născută la București. Vera Renczi a omorât 35 de bărbați printre care și fiul său.
Născută în România în 1903, dintr-un tată ungur și o mamă româncă, Vera s-a mutat la vârsta de 13 ani, după ce mama ei a decedat, la Berkerekul, oraş din fosta Iugoslavie, unde tatăl său deținea o moșie.
Deși devenise vestită pentru escapadele amoroase, bancherul austriac Karl Schilk o ia de nevastă și îi dăruiește un fiu, Lorenzo. La mai puţin de un an de la nașterea băiatului lor, Karl dispare într-un mod misterios. Vera le explică apropiaţilor că soţul a părăsit-o şi că a decedat ulterior într-un accident de maşină în România.
Vera s-a recăsătorit cu Joseph Renczi, un bărbat bogat și cunoscut drept mare cuceritor. Deși însurat, el nu-și pierde vechile obiceiuri, iar aventurile lui cu alte femei devin subiect de bârfă. În mod straniu, Joseph cade la pat bolnav și apoi dispare la fel ca și primul soț al Verei.
Pentru Vera Renczi începe o nouă perioada în care escapadele amoroase aveau loc cu regularitate iar văduva atrăgea pe domeniul de la Berkerekul numeroşi amanţi. În mai puţin de 10 ani a adus la conacul sau peste 30 de amanţi și niciunul dintre ei nu a mai ieșit din impunătoarea vilă.
Dispariția bancherului sârb Milorad, despre care se știa că are avea o relație extraconjungală cu Vera Renczi, face ca poliția să descindă la conac. Oamenii legii au descoprit în subsolul conacului 35 de sicrie de zinc aşezate în cerc.
În ele se aflau toţi cei care trecuseră prin patul Verei. Într-unul dintre sicrie se găsea chiar Lorenzo, fiul pe care aceasta fusese nevoită să îl ucidă pentru că îi aflase teribilul secret. Toate victimele fuseseră otrăvite cu arsenic.
Condamnată iniţial la moarte, Vera a beneficiat atunci de clemenţa legii din Iugoslavia care nu permitea execuţia femeilor şi a fost transferată pe viaţă într-o închisoare de maximă securitate. Din închisoare, ea a fost transferată într-un ospiciu după ce a fost diagnosticată cu schizofrenie.
Cazul Verei Renczi a rămas în istoria criminalisticii sub numele de cazul Vaduvei Negre