MISIUNEA NATO ÎMPOTRIVA LIBIEI. Experţii militari susţin că, pentru operaţiunea de instituire a embargoului, "Regele Ferdinand" nu are nevoie de armament sofisticat.
Fregata "Regele Ferdinand", cu care România va contribui la misiunea NATO din Marea Mediterană de impunere a embargoului asupra Libiei, a mai participat la mai multe acţiuni NATO desfăşurate în Marea Mediterană.
Ultima misiune a fregatei, "Active Endeavour 2010", s-a finalizat în decembrie anul trecut. Marinarii români au participat atunci la o operaţiune condusă de Alianţa Nord-Atlantică în Marea Mediterană, care viza descurajarea acţiunilor teroriste, a traficului de oameni, arme sau ţigări pe marile culoare de navigaţie din Marea Mediterană.
Deşi statul român, după achiziţionarea Fregatei "Regele Ferdinand" de la forţele navale ale Marii Britanii, nu a mai alocat fonduri pentru modernizarea armamentului de la bord, oficiali militari susţin că nava e echipată corespunzător pentru misiunea de embargo din Mediterană. În plus, marinarii români vor beneficia de sprijinul aliaţilor NATO, ale căror fregate vor participa la misiune însoţite de avioane, elicoptere şi submarine.
"Măsura de embrago nu impune existenţa unui armament sofisticat, ci mai mult a unor instalaţii de supraveghere şi urmărire. Din acest punct de vedere, Fregata «Ferdinand» e bine dotată, iar echipajul e foarte bine pregătit pentru executarea misiunilor de embargo. Fregata nu va fi izolată, sunt raioane bine determinate, se ia în calcul posibilitatea de a fi sprijinită de alte nave sau forţe speciale, cum ar fi aviaţia", ne-a declarat comandorul Constantin Tătaru, fost comandant al Fregatei "Regina Maria", cu care a participat la două acţiuni NATO în Mediterană.
OPINIA UNUI FOST COMANDANT DE FREGATĂ
"Nu e o operaţiune directă de război, ci una de blocare a căilor de acces"
Reporterii EVZ au stat de vorbă cu comandorul Constantin Tătaru, fost comandat al Fregatei "Regina Maria", navă militară identică fregatei "Regele Ferdinand", care explică ce presupune mai exact o "operaţiune de embargo".
Potrivit comandorului Tătaru, participant la mai multe misiuni NATO în Marea Mediterană, operaţiunea de embargo nu este o acţiune propriu-zisă de război şi se realizează prin patrularea în raioane bine determinate şi supravegherea traficului naval din zona respectivă.
"Nu e o operaţiune directă de război, ci una de blocare a căilor de acces către Libia, în special pentru traficul de armament. Deci nu e necesară lansarea de rachete asupra obiectivelor costiere sau luptă cu alte nave militare. Comandamentul din Mediterana lansează o listă de nave care ar fi potenţial suspecte şi acestea sunt urmărite. În caz că se primeşte ordin, se execută control la bordul navelor suspecte şi, dacă acestea nu se supun, se iau măsuri de oprire a lor. De regulă, armamentul individual se foloseşte numai pentru autoapărare când militarii se află la bordul navelor controlate. Iar armamentul de artilerie se foloseşte numai după obţinerea aprobărilor speciale de la comandanţii superiori şi numai pentru blocarea navei suspecte. Exact cum acţionează Poliţia de Frontieră. Adică se execută foc în prova sau în pupa navei pentru a-l determina pe comandant să oprească", afirmă comandorul Tătaru.
Fregata nu va fi izolată
Referitor la faptul că fregata nu deţine tehnologie de ultimă generaţie, precum celelalte forţe navale din NATO, comandorul Tătaru susţine că nici nu are nevoie de un armament sofisticat pentru o asemenea misiune de embargo, ci de instalaţii de supraveghere şi urmărire.
Fostul comandant de navă susţine că, din acest punct de vedere, echipajul românesc este foarte bine pregătit pentru asemenea misiuni. În plus, mai spune Constantin Tătaru, Fregata "Ferdinand" nu va fi faţă în faţă cu posibile nave ostile.
"Nu are cine să o atace pentru că în acea zonă sunt foarte multe forţe navale, americane, engleze, spaniole, italiene, deci Regele «Ferdinand» nu va fi izolat. Se ia în calcul posibilitatea de a fi sprijinită de alte nave sau alte forţe speciale, cum ar fi aviaţia. Din punctul meu de vedere, nu este o operaţiune concretă de război. E mare păcat că nu s-au putut aloca cele 300 milioane de euro pentru a doua fază a modernizării. S-ar fi completat echipamentele de luptă ale navei care i-ar fi permis să intervină ca şi celelalte, pentru lansarea de rachete", adaugă Constantin Tătaru.
Fostul comandant de fregată a estimat că nava va putea pleca în misiune abia după ce va fi făcută şi revizia instalaţiilor, a motoarelor, a armamentului de la bord, adică peste vreo 30 de zile.
Ultima verificare, anul trecut
Potrivit reprezentanţilor Şantierului Naval Constanţa, singurele intervenţii la fregatele cumpărate de la statul englez au fost "lucrările de revizie tehnică“ efectuate din trei în trei ani. Ultima dată, fregata "Ferdinand" a fost verificată tehnic în vara anului 2010, când a fost inspectată şi curăţată în întregime şi "nu am înregistrat degradări sau defecţiuni majore, arată încă bine".
ANALIZĂ EVZ
De ce nu se ridică fregatele româneşti la standardele NATO
Fregatele "Regele Ferdinand" şi "Regina Maria" au fost achiziţionate de statul român în 2004, în baza unui acord încheiat în 2002 între ministerele Apărării din România şi Marea Britanie. La acel moment, fregatele aveau o vechime de 15 şi, respectiv, 16 ani şi fuseseră scoase din uz de Armata Regală Britanică.
Afacerea s-a derulat prin compania BAE Systems care, potrivit acordului de achiziţie, a realizat o primă etapă de modernizare a celor două nave militare, mai exact aducerea la 80% din cerinţele operaţionale maxime pentru una dintre fregate şi la 60% pentru cea de-a doua.
Cert este faptul că, în final, pentru cele două fregate, statul român a plătit către BAE System suma de 116 milioane de lire sterline.
Ancheta anticorupţie, oprită din motive de securitate
La doi ani după ce fregatele au ajuns în România, BAE Systems a intrat în atenţia Oficiului antifraudă din Marea Britanie, compania fiind suspectată că ar fi plătit comisioane ilegale unor oficiali guvernamentali din mai multe ţări, inclusiv din România, în scopul încheierii de contracte.
Ancheta procurorilor britanici viza, printre altele, un presupus comision de aproximativ 7 milioane de lire sterline pe care BAE l-ar fi plătit unor demnitari români în afacerea fregatelor.
Câteva luni mai târziu, ancheta în cazul BAE a fost oprită de guvernul de la Londra, pe motiv că ar dăuna securităţii na ţionale. Procurorii anticorupţie din România au demarat şi ei o investigaţie cu privire la afacerea fregatelor, dar, în cele din urmă, dosarul a fost clasat.
Achiziţie contestată
La momentul respectiv, au existat oficiali ai Ministerului Apărării Naţionale care au apreciat că "afacerea fregatelor" a fost una proastă pentru România. Contraamiralul Victor Blidea, fost şef al Statului Major al Marinei Militare Române, declara în 2006 că, în locul celor două fregate britanice, statul român ar fi putut opta pentru două fregate olandeze, mai ieftine şi mai bune.
"Fregatele englezeşti sunt prea mari pentru nevoile noastre. Puteau fi luate alte două fregate de la statul olandez cu 60 de milioane de euro. Spre deosebire de cele britanice, făceau încă parte din flotila olandeză, erau active şi erau dotate cu aparatură de ultimă generaţie", preciza contraamiralul Victor Blidea.
O a doua etapă de modernizare, care viza dotarea fregatelor cu sisteme de rachete pentru apărare antiaeriană şi aducerea sistemului de comunicaţii şi a celui de conducere a focului la standardele NATO, a fost amânată consecutiv, în ultimii trei ani, din cauza lipsei de fonduri. În condiţiile crizei financiare, bugetul alocat Forţelor Navale ale Armatei Române a fost unul de austeritate.
Ministerul Apărării Naţionale a avut o tentativă de a demara procedura de modernizare a celor două fregate, în vara lui 2009, când a publicat în sistemul electronic de achiziţii publice un anunţ de intenţie privind atribuirea unui contract în valoare de 1.374.335.941 de lei fără TVA pentru dotarea tehnică a navelor militare. Au fost selecţionate apoi 11 firme care au răspuns anunţului de intenţie, dar procedurile s-au oprit aici întrucât statul nu a putut aloca banii necesari.
HOPURILE MISIUNII
Principala problemă ar fi migraţia ilegală
Problemele cu care s-ar putea confrunta militarii români din echipajul fregatei "Regele Ferdinand" ar fi legate în special de trecerea prin zonă a vaselor mici de imigranţi. În ultimele luni, turbulenţele politice din regiune au intensificat acest fenomen. Potrivit Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, peste 320.000 persoane au fugit de violenţele din Libia spre ţările vecine, de la jumătatea lunii februarie încoace. Acestora li se adaugă alte zeci de mii de tunisieni care au căutat să ajungă pe insulele Italiei sau ale Greciei şi au provocat deja agitaţie în aceste ţări. Situaţia cetăţenilor libieni care vor să plece e complicată de suspiciunile precum că unii dintre ei ar fi mercenari angajaţi de regimul lui Gaddafi pentru reprimarea revoltelor.
"Sunt destul de frecvente situaţiile în care zona e traversată de persoane care aleg insulele Italiei sau ale Greciei", arată şi Adrian Burcea, din cadrul Poliţiei de Frontieră Constanţa. Ofiţerul poate spune asta după operaţiunile la care instituţia pe care o reprezintă a participat în ultima vreme, împreună cu state cu ieşire la Mediterana.
"Ar mai fi apoi navele încărcate cu armament de contrabandă. Vor fi însă cazuri foarte rare, având în vedere că a fost instituită blocada", a mai precizat Burcea.
"Sunt destul de frecvente situaţiile în care zona respectivă e traversată de persoane care aleg insulele Italiei sau ale Greciei. Deci, principala problemă e legată de migraţia ilegală.“ ADRIAN BURCEA, Poliţia de Frontieră Constanţa