Dacă beţi alcool pentru a prinde curaj sau pentru a vă relaxa riscaţi să aveţi probleme serioase în viitor, mai ales dacă şi cantităţile devin din ce în ce mai mari.
Persoanele care găsesc în alcool un "prieten la nevoie" sunt cele mai expuse riscului de a deveni dependente. Dorinţa de a fi în "compania" băuturilor alcoolice atât dimineaţa, pentru a avea energie, dar şi seara, pentru a vă relaxa, pot fi semnale de alarmă. Conform statisticilor, un român consumă anual 19 litri de alcool, cu patru litri mai mult decât media europeană.
Cum se calculează doza fără riscuri la femei şi bărbaţi
Dependenţa de alcool nu se instalează după prima beţie şi de aceea nu trebuie trecuţi cu vederea paşii premergători. "Înaintea apariţiei formelor clasice de dependenţă se pot manifesta alte două tipuri de probleme. Prima e consumul la risc şi se referă la un consum care nu pune sănătatea în pericol, dar continuat în aceeaşi formă ar putea duce la probleme legate de consumul de alcool. Al doilea este consumul nociv care creează şi probleme de sănătate", explică Eugen Hriscu, director program Alcohelp.ro.
Un consum care nu pune sănătatea în pericol înseamnă maximimum două unităţi de alcool pe zi pentru bărbaţi şi o unitate pentru femei, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. "O unitate de alcool reprezintă 12 grame de alcool pur şi poate fi găsită într-o bere de 330 ml, un pahar de vin de 125 ml sau într-un shot de tărie. Pentru a nu reprezenta un risc, alcoolul consumat la ocazii nu trebuie să depăşească patru unităţi pentru femei şi şase pentru bărbaţi", recomandă specialistul în dependenţe Eugen Hriscu.
Pentru a depista cel mai facil dacă o persoană este la risc să dezvolte probleme cu alcoolul e suficient să observaţi dacă îl foloseşte pentru a obţine un efect benefic: a-i scădea frica într-o situaţie socială stingheritoare (interviu, vorbit în public) sau pentru a trata o stare de deprimare.
De asemnea, nevoia de a bea un păhărel dimineaţa e cunoscută ca semn clasic de alarmă, deoarece acest comportament are drept consecinţă depăşirea limitelor zilnice sau săptămânale.
"Cei care beau dimineaţa pentru a prinde putere şi seara pentru a se relaxa şi adormi au un comportament care atrage atenţie asupra faptului că sunt la risc de a dezvolta o problemă în acest sens. În plus, efectul alcoolului e de destructurare a arhitecturii normale a somnului, ceea ce îl face neodihnitor. În consecinţă, persoana se simte mai obosită şi va fi tentată ca în loc de două pahare care îi erau suficiente înainte să bea trei şi aşa mai departe", atenţionează medicul.
Dependenţă cu implicaţii genetice
Dependenţa de alcool are şi un puternic substrat genetic şi se manifestă iniţial printr-un nivel crescut al toleranţei organismului la alcool. "Mulţi tineri descoperă că, faţă de prietenii lor, pot să ducă mai mult alcool fără să aibă efecte negative vizibile şi imediate: greaţă, ameţeală şi pot să-şi păstreze controlul chiar şi la cantităţi mari. Ei au senzaţia că e o chestiune de mândrie, dar de fapt această rezistenţă e semnul unei toleranţe înnăscute transmise genetic şi că organismul lor îi pune la risc să dezvolte probleme cu alcoolul în viitor", atenţionează Eugen Hriscu.
EFECTE
Combinaţia mortală alcool-depresie
Mulţi depresivi îşi îneacă supărarea în alcool. "Într-o variantă mai puţin gravă a depresiei, persoana are un sentiment de uşurare a greutăţilor, având senzaţia că problemele sunt mai puţin grave şi se simt mai bine, însă pe măsură ce creşte cantitatea de alcool se poate agrava depresia", explică psihiatrul şi specialistul în dependenţe Eugen Hriscu.
De asemenea, efectul de dezinhibiţie pe care îl poate produce alcoolul poate determina o persoană să se sinucidă. Mai grav, combinarea medicamentelor pentru depresie cu alcool poate fi fatală. "Această combinaţie poate fi periculoasă pentru că atât alcoolul, cât şi medicaţia psihiatrică deprimă centrul respirator, mărind riscul ca persoana să se sufoce", avertizează specialistul.