Noua prognoză de inflaţie a BNR pentru acets an este de 5,1%, cu un punct peste ţinta stabilită de BNR pentru creşterea preţurilor în acest an, a spus astăzi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, cu ocazia prezentării raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Pentru acest an, BNR a stabilit o ţintă de 3% plus/minus un punct procentual. Isărescu a spus că se aştepată ca spre finalul anului inflaţia anaulă să se mai tempereze, iar anul viitor să reintre în ţinta stabilită pentru 2013. În 2013 BNR a fixat o ţintă de inflaţie de 2,5% pe an, cu aceeaşi marjă, de plus/minus un punct procentual.
Previziunile lui Isărescu pentru la anul iau în calcul un an agrÃcol mai bun decât cel din 2012, guvernatorul pornind de la premisa că până acum România nu a avut doi ani secetoşi unul după altul.
La finele lui septembrie, inflaţia anuală a fost de 5,33%, cea mai mare din acest an.
Cea mai mare creştere de preţuri din UE
România a avut cele mai mari creşteri de preţuri la alimente din Uniunea Europeană (UE), în trimestrul III din 2012, respectiv de 33%, din acest punct de vedere indicii preţurilor fiind cu 5% peste cei din Bulgaria, a mai spus Isărescu.
"În privinţa evoluţiilor eterogene ale preţurilor alimentelor în Uniunea Europeană. România a avut creşteri semnificative în T3 din 2012. Dacă dăm la o parte două ţări, unde au avut loc creşteri de TVA (Ungaria şi Cehia), creşterile de preţuri alimentare sunt cele mai mari. Poate Polonia a avut o creştere mai mare, anul trecut, la acest capitol. Acest lucru este atribuit evoluţiei preţurile din acest an, iar impactul asupra indicelui preţurilor de consum este destul de mare", a spus guvernatorul, citat de Agerpres.
"La 33% creşteri, ponderea alimentelor în indicele preţurilor de consum este mai mare decât în Bulgaria, unde este 26%. Cu toate acestea, nu cred că avem o structură de consum diferită faţă de Bulgaria", a mai afirmat Isărescu.
Guvernatorul BNR a apreciat, totodată, că, în România, factorul legume-fructe a avut variaţii enorme de preţuri, fapt care a influenţat inflaţia în sens negativ. "Fără fonduri europene să un mai vorbim de creştere economică" Dacă România nu atrage fonduri europene, să nu mai vorbim despre creştere economică, a mai spus guvernatorul BNR.
"Creşterea economică a României depinde foarte mult de absorbţia fondurilor europene. Acest lucru va avea un impact în cursul de schimb, dar şi în rambursarea fără probleme a împrumuturilor. Dacă nu absorbim fonduri europene, să nu mai vorbim de creştere economică", a explicat Isărescu, citat de Isărescu.
Aceasta a adăugat că golul de finanţare externă l-am acoperit din fonduri bugetare.
"Este îngrijorător faptul că programele de absorbţie a fondurilor europene trec din vorbă în vorbă, din acuzaţie în acuzaţie. Fondurile europene constituie coloana vertebrală a creşterii economice a României", a afirmat Isărescu.Potrivit oficialului BNR, România se va dezvolta numai cu ajutorul investiţiilor, iar lucru care lipseşte este economisirea externă.