Contagiunea regională este singurul risc pentru băncile din România. BNR a luat măsuri să nu plece niciun leu în caz de faliment în statul de origine.
Nicio bancă din România nu este pândită de pericole, susţine Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere bancară din BNR. Indicatorii de solvabilitate şi de lichiditate sunt toţi foarte buni, cu mult peste limita minimă cerut de legea bancară sau de legislaţia comunitară. "La felul în care se prezintă băncile în momentul de faţă, exceptându-l pe cel al contagiunii externe, niciun alt pericol intern nu poate să le facă să se clatine. Acesta este singurul risc care ne paşte acum: ce se întâmplă dacă o bancă mamă din Austria, de exemplu, dă faliment? Ca să nu se prăbuşească şi banca din România, am creat premisele ca la orice vânt rece de la extern să putem interveni pentru a menţine încrederea, pentru a asigura siguranţa deponenţilor şi chiar a creditorilor", spune Cinteză. Acţionarul susţine sucursala În acest context, BNR a creat cadrul legal necesar care să-i permită să acţioneze imediat în sprijinul băncii prezente în România. Dacă instituţia de la noi e sănătoasă, iar banca mamă dă faliment, a introduce sistemul Bridge Bank (Banca Punte) este prea mult. De aceea, BNR apelează la legislaţia autohtonă care spune că acţionarul majoritar al unei instituţii de credit din România trebuie să susţină permanent sucursala locală. Depozitele, garantate Dacă banca mamă dă faliment, BNR suspendă dreptul de vot al acesteia în consiliul de administraţie al băncii, tocmai pe motivul că aceasta nu-i mai poate acorda susţinere. Având dreptul de vot suspendat, banca mamă devine captivă la sucursala din România şi nu mai poate retrage niciun ban de la sucursala de aici. "Depozitele se vor încasa doar la scadenţă şi nu în avans, iar capitalul social nu poate fi retras din România decât în momentul în care se ajunge la lichidarea băncii mamă", precizează Cinteză. Dacă, după suspendarea dreptului de vot, conducerea băncii nu răspunde la cerinţele băncii centrale, au fost create pârghiile ca întreaga componenţă a Consiliului de Administraţie să fie înlocuită, inclusiv trezorierul, şi banca este condusă de reprezentanţii BNR împreună cu acţionarii minoritari. Dacă e nevoie de intervenţie de capital, în acţionariat intră Fondul de Garantare a Depozitelor. Per total, suma cu care va contribui fondul este infimă. La 31 decembrie 2011, din totalul pasivelor externe, 67,4% sunt pe termene mai mari de un an, din care 23,4% sunt ale băncilor austriece. 18,9 miliarde de euro reprezintă expunerea totală a băncilor străine în România CONTEXT EXTERN De unde vin pericolele pentru România
- Despre intrarea Greciei în incapacitate de plată se vorbeşte de aproximativ jumătate de an. Toate marile instituţii financiare europene şi nu numai au expunere pe Grecia, implicit marile bănci prezente şi în România. Căderea Greciei poate antrena falimentul unor bănci.
- Fuziunea Alpha Bank şi EFG Eurobank este pusă în pericol din cauza expunerii prea mari pe titluri de stat a uneia dintre ele. Ambele bănci sunt prezente pe piaţa din România.
- Băncile austriece nu vor mai avea voie să susţină financiar subsidiarele din Est decât respectând raportul dintre împrumuturile noi şi refinanţarea locală care trebuie să nu depăşească 110 la sută, potrivit unei cerinţe a Băncii Naţionale a Austriei.
- Băncile austriece au o expunere mare pe România, iar riscul retragerilor există, chiar dacă şefii celor trei mari bănci prezente aici, BCR, Raiffeisen Bank şi Unicredit dau asigurări că acest lucru nu se va întâmpla.
- Cadrul legal de funcţionare a Bridge Bank a fost constituit.
"Depozitele se vor încasa doar la scadenţă şi nu în avans, iar capitalul social nu poate fi retras din România decât când se ajunge la lichidarea băncii mamă.“ NICOLAE CINTEZĂ, directorul Direcţiei de supraveghere bancară din BNR