Perioada următoare ar putea aduce mai multe fuziuni între instituţiile de credit locale. Acestea sunt bine capitalizate, aşa că probabilitatea unui faliment este aproape zero, spun specialiştii.
Lucrurile se precipită în zona euro, ceea ce afectează piaţa bancară locală. Băncile austriece au anunţat deja că vor trimite mai puţini bani filialelor, iar la nivelul BNR se vorbeşte despre un vehicul care va prelua băncile în dificultate. Pe piaţă avem deja instituţii scoase la vânzare şi altele care vor să cumpere.
Grupurile bancare îşi reevaluează acum prezenţa pe pieţele Europei de Est, iar lista instituţiilor care îşi caută cumpărător s-ar putea lungi. Ce se întâmplă, însă, dacă o bancă părăseşte piaţa locală?
Potrivit specialiştilor chestionaţi de EVZ, băncile de la noi sunt stabile financiar. Un faliment este scos din discuţie. Însă, "pe fondul crizei, planurile de vânzare se înmulţesc", ne-a spus Mihai Pop, partener al casei de investiţii Osprey Partners.
Economistul Aurelian Dochia consideră, la rândul său, că un faliment bancar este puţin probabil. Băncile locale sunt bine capitalizate, iar rata de adecvare a capitalurilor este de 12%, cerinţele europene impunând un nivel minim de 9%.
Nu scapi de rate dacă se vinde banca
Pop spune că, cel mai probabil, criza va împinge unele bănci locale să fuzioneze. De altfel, două bănci greceşti prezente şi la noi, EFG Eurobank şi Alpha Bank, şi-au anunţat deja intenţia de a fuziona. În opinia lui Pop, nu vom vedea însă achiziţii, pentru că instituţiile de la noi sunt puţin interesante pentru cumpărători.
Ce se întâmplă, însă, cu persoanele care au credite şi depozite la o instituţie care este ţinta unei achiziţii, care fuzionează sau care dă faliment? În primele două cazuri, creditele şi depozitele băncii care dispare se transferă cumpărătorului sau noii entităţi create din fuziune.
Dacă o bancă ar intra în faliment, instituţia va fi nevoită să vândă, chiar şi cu un preţ foarte scăzut, portofoliile de credite, care ar fi preluate de alte bănci. Debitorii vor continua rambursarea la instituţiile care cumpără portofoliul.
Depozite garantate până la 100.000 de euro
"Cei care deţin peste 100.000 de euro se pot constitui alături de noi ca parte, pentru recuperarea diferenţei", a completat Dijmărescu. În prezent, toate subsidiarele bancare locale sunt membre ale Fondului.
Cei cu depozite la instituţiile cu statut de sucursală, deci care din punct de vedere juridic ţin de o altă ţară, sunt despăgubiţi tot în 20 de zile, de fondurile din ţările respective, tot în limita a 100.000 de euro.
EVOLUŢIE
Scade decalajul de cost dintre creditele în lei şi cele în euro
Săptămâna trecută, autoritatea de supraveghere a sistemului bancar din Austria şi Banca Naţională a Austriei au anunţat măsuri care ar putea limita posibilitatea băncilor austriece de a extinde creditarea pe piaţa locală, în anumite circumstanţe, scrie Steven van Groningen, preşedinte şi director general al Raiffeisen Bank România, pe blogul său. Noile norme vor fi publicate înainte de finele lui 2011.
În esenţă, măsurile se referă la faptul că pentru subsidiarele băncilor austriece, creşterea creditării va fi dependentă de refinanţarea locală (adică depozite atrase de la populaţie, emitere de bonduri sau împrumuturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare sau Banca Europeană de Investiţii). Steven van Groningen nu se aşteaptă ca băncile sau sistemul bancar românesc să fie afectate de noile norme, deşi unele dintre instituţii sunt în prezent puternic dependente de lichidităţile grupurilor mamă.
Implicaţiile pentru sistemul bancar
Cu toate acestea, măsura poate avea un impact asupra dobânzilor la credite. Lichidităţile care pot fi atrase de pe piaţa românească sunt mai scumpe decât liniile de credit furnizate de băncile mamă. "Cred că va urma o scumpire a creditelor în euro. Nu ştiu dacă cele în lei se vor ieftini, dar cred că decalajul din prezent dintre costul creditelor în euro şi cel al creditelor în lei va scădea", a spus economistul Aurelian Dochia.
Băncile austriece au reprezen tanţi foarte puternici în sistemul bancar. Filialele Erste şi Raiffeisen se află pe prima şi a treia poziţie la nivel de sistem, ca total active, ceea ce le conferă totodată un statut de trendsetteri. Tocmai de aceea, Gabor Ljubicic, directorul executiv adjunct responsabil cu divizia de retail din cadrul OTP Bank România, consideră că strategia care va fi adoptată de aceste bănci ar putea avea o influenţă asupra întregii pieţe. Citiţi şi:
- FMI: Retragerea banilor băncilor străine din România reprezintă o mare ameninţare
- Băsescu, către băncile străine: Aţi obţinut profituri uriaşe. E lipsit de fair-play să ne lăsaţi fără finanţare
- Băncile din România, lovite de problemele celor greceşti şi italiene
- Băsescu: România a fost forţată să privatizeze băncile. Nu înseamnă că îşi pot retrage capitalurile când vor
- Opt bănci greceşti, retrogradate de Moody's. Află câte sunt prezente în România