Marea întrebare este cum să fie "reparat" capitalismul în lumea industrializată pornind de la preceptul că un sistem economic liber nu poate funcţiona fără pieţe, că fără libertate economică nu avem creaţie, dezvoltare, democraţie, spune profesorul de economie Daniel Dăianu, în cartea sa "Când finanţa subminează economia şi corodează democraţia", publicată în această săptămână la Editura Polirom, Iaşi, în colecţia "Economie şi societate".
Dăianu, preşedintele Societăţii Române de Economie, trage un semnal de alarmă asupra dimensiunii sociale a acestei crize, care îngrijorează tot mai mult statele implicate, în unele ţări vorbindu-se tot mai des despre o "generaţie pierdută".
Fostul ministru de Finanţe spune că "economia liberă poate fi mai bună sau mai rea, este nevoie de un sector public, de reglementări care să ţină cont de imperfecţiunile pieţelor, de imperative de ordin social şi ecologic". Potrivit acestuia, reinventarea capitalismului "devine o problemă de meditaţie, interogaţie sociologică şi politologică nu atât pentru mediul academic, cât mai ales pentru cei care guvernează în democraţie. Dacă nu vor fi găsite răspunsuri politice care să liniştească cetăţenii, anomiile vor prolifera, tentaţia autoritaristă va câştiga, strigoi ai trecutului vor reînvia; libertăţile civice, democraţia ar pierde".
Totodată, în cartea "Când finanţa subminează economia şi corodează democraţia", Daniel Dăianu spune despre criză că aceasta ne obligă la reconsiderarea globalizării, iar adevărata temnă este de fapt criza suprafinancializării.
Sistemele bancare nu sunt însănătoșite
Potrivit profesorului de economie, dominaţia fiscală va dura, deoarece sistemele bancare nu sunt însănătoşite, iar restructurarea unor datorii suverane pare inevitabilă în Europa. Totodată, în această carte sunt tratate subiecte precum pericolul contagiunii în UE, viitorul Uniunii Europene, cum să fie evitat un dezastru financiar, Pactul Fiscal în România etc.
Daniel Dăianu este profesor la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti şi membru corespondent al Academiei Române. A fost europarlamentar (2007-2009), ministru de Finanţe (1997-1998), economist-şef al Băncii Naţionale a României (1992-1997) şi ministru adjunct de Finanţe (1992).
În iunie 2011, a devenit membru al Consiliului European pentru Relaţii Externe (ECFR). Este asociat al institutului CASE din Varşovia şi cercetător invitat, de-a lungul anilor, la Russian Research Center (Harvard University), Woodrow Wilson Center (Washington, DC), NATO Defense College (Roma), FMI, OCDE, Comisia Economică ONU pentru Europa. Între 1999 şi 2004 a fost profesor la ASE – Bucureşti, la universităţile Berkeley şi UCLA (SUA) şi la Universitatea din Bologna. Este membru în colegiul editorial al mai multor publicaţii din străinătate, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC) şi fost preşedinte al European Association for Comparative Economic Studies (EACES) în perioada 2002-2004. Este, de asemenea, membru al institutului Aspen România.
Între lucrările publicate până în prezent se numără "Funcţionarea economiei şi echilibrul extern" (Bucureşti, 1992), "Echilibru şi monedă" (Bucureşti, 1993), "Economic Vitality and Viability" (Hamburg, 1995), "Transformation as A Real Process" (Aldershot, 1998), "Balkan Reconstruction" (coordonator, în colaborare cu Thanos Veremis, Londra, 2001), "Pariul României" (Bucureşti, 2004), "Ethical Boundaries of Capitalism" (coordonator, în colaborare cu Radu Vrânceanu, Aldershot, 2005) şi "Which Way Goes Capitalism? " (Budapesta, New York, 2009), "Încotro se îndreaptă ţările postcomuniste?" (Polirom, Iaşi, 2000), "România şi Uniunea Europeană" (coordonator, în colaborare cu Radu Vrânceanu, Polirom, Iaşi, 2002), "Frontiere etice ale capitalismului" (coordonator, în colaborare cu Radu Vrânceanu, Polirom, Iaşi, 2006), "Ce vom fi în Uniune. Pariul modernizării României" (Polirom, Iaşi, 2006), "Capitalismul încotro? " (Polirom, Iaşi, 2009).