Cercetătorii francezi şi-au îndreptat atenţia asupra modului în care boabele de porumb sar în momentul în care se transformă în floricele.
Primul lucru care apare după crăparea exteriorului este o structură ca un membru, pe care cercetătorii au numit-o "picior". Energia din interiorul bobului fierbinte este transmisă acestui picior din amidon, care apasă peretele fierbinte al vasului în care se pregătesc floricelele, trimiţând bobul de porumb în aer, de la câţiva milimetri la câţiva centimetri înălţime.
Întregul proces de producere a unei floricele de porumb, de la explozia bobului la momentul în care sare şi la cel al "înfloririi", durează câteva sutimi de secundă. Umezeala din interiorul boabelor de porumb a început să se transforme în aburi în momentul în care temperatura a trecut de 100 de grade Celsius, dar, când a ajuns la 180 de grade Celsius, presiunea din interiorul boabelor de porumb a crescut foarte mult, depăşind de zece ori valoarea presiunii atmosferice înregistrate la nivelul mării. Din cauza presiunii exercitate, coaja exterioară a boabelor crapă, iar interiorul bogat în amidon creşte în volum. La 170 de grade Celsius, doar 34% dintre boabele de porumb au pocnit, dar, la 180 de grade, 96% dintre boabe s-au transformat în floricele.