Ce s-a întâmplat cu "marii peşti ai corupţiei"?

Ce s-a întâmplat cu "marii peşti ai corupţiei"?

Scandalul Ridzi nu este nici pe de parte un caz izolat, România având o "solidă" tradiţie în materie de demnitari acuzaţi de încălcarea legii. De-a lungul anilor, mai mulţi miniştri au intrat în atenţia procurorilor, fiind acuzaţi de acte de corupţie.

De la Flotă la Mătuşa Tamara, tema anticorupţie a fost prezentă în dezbaterea publică, mai ales în ani electorali, demnitarii implicaţi în astfel de scandaluri susţinând că sunt victimele unor dosare politice şi făcând trimitere la o justiţie aservită puterii.

Bătălia dosarelor a devenit tot mai acută în contextul presiunilor extrem de mari ale oficialilor europeni şi în condiţiile în care România încă aştepta la porţile Uniunii Europene să primească viza de acces în clubul select al statelor civilizate.

A rămas celebră recomandarea comisarul european pentru extindere, Gunther Verheugen- "prindeţi peştii mari ai corupţiei şi nu plevuşca". Între timp, România a devenit membru al UE şi, în mod esenţial, nimic nu pare să se fi schimbat. Zeci de dosare deschise pe numele unor demnitari nu au adus nicio sentinţă, unele sunt în faza de judecată, altele sunt blocate de Parlament.

Regimul imunităţii În plus, procedurile de anchetare a miniştrilor au devenit tot mai complicate prin modificarea legii răspunderii ministeriale. Astfel, foştii şi actualii miniştri care sunt şi parlamentari beneficiază de o imunitate mai mare decât aleşii. Potrivit Constituţiei, simplii deputaţi şi senatori pot fi urmăriţi penal de către procurori, aprobarea Parlamentului fiind necesară doar în cazul arestării, al reţinerii şi al percheziţiei. Însă, în situaţii excepţionale, şi aceste măsuri pot fi luate împotriva lor, fără avizul imediat al Camerei. În schimb,Curtea Constituţională a decis că foştii şi actualii miniştrii nu pot fi cercetaţi decât cu încuviinţarea Legislativului. Şi preşedintele are imunitate pe durata mandatului, el poate fi anchetat numai pentru fapte de înaltă trădare.

Flota şi Casa din Mihăileanu Traian Băsescu şi Adrian Năstase, finaliştii alegerilor prezidenţiale din 2004, au fost şi sunt în centrul unor scandaluri de corupţie.

Dosarul "Flota" a fost la modă pe vremea când la Palatul Victoria se afla Adrian Năstase. Tot cam atunci Guvernul a adoptat un aşa-zis pachet de legi anticorupţie şi tot atunci a fost înfiinţat Parchetul Naţional Anticorupţie, actualmente DNA.

Cei 80 de inculpaţi, inclusiv preşedintele Traian Băsescu, au fost acuzaţi iniţial de PNA că au vândut la preţuri derizorii 16 nave din flota comercială romănă, prejudicierea statului român fiind estimată la 11.000 de miliarde lei. La sfârştiul lui 2007, procurorul-şef al DNA, Daniel Morar, a precizat că a în dosarul Flota s-a dat soluţia scoaterii de sub urmărire penală pentru toţi acuzaţii. După 10 ani de cercetări, dosarul este închis, pe motiv ca prejudiciul calculat al afacerii este 0.

A urmat "Casa din Ştefan Mihăileanu". Culmea ironiei, câştigătorul alegerilor prezidenţiale împotriva lui "Năstase-patru case" a fost acuzat, chiar la începutul mandatului, că, pe vremea când era primar, şi-a atribuit, ilegal, imobilul din Mihăileanu, deşi avea o altă locuinţă de protocol. Dosarul a fost închis rapid prin intervenţia avocatului preşedintelui, nimeni alta decât Elena Udrea, care a invocat tot chestiuni procedurale. Parchetul General a dat NUP, după ce cu două săptămâni înainte, Traian Basescu avea două intervenţii critice la adresa şefului DNA Daniel Morar.

Zambaccianul şi Mătuşa Tamara În vreme ce Traian Băsescu a fost achitat de justiţie, Adrian Năstase continuă să fie în centrul unui scandal de corupţie, cu dosare plimbate de la Înalta Curte de Justiţiei şi Casaţie înapoi la parchet şi de la parchet la Parlament. Odată ce a fost înlăturat de la putere, pierzând alegerile prezidenţiale din 2004, împotriva lui Năstase au fost demarate mai multe anchete, iar fostul premier a fost primul beneficiar al deciziei CCR în privinţa imunităţii foştilor sau actualilor miniştrii. De aproape cinci ani, dosarele lui Năstase au contribuit esenţial la terfelirea imaginii Parlamentului, perceput ca o instituţie care apără corupţii. După îndelungi tergiversări, în martie a.c. Camera Deputaţilor a avizat cercetarea penală în dosarul Mătuşa Tamara şi Zambaccian 1.

Fostul premier este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă,una dintre acuzaţiile din dosarul Mătuşa Tamara referindu-se la numirea lui Ioan Melinescu în funcţia de preşedinte al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor. Numirea ar fi fost o răsplată pentru faptul că Melinescu ar fi distrus documente legate de o anchetă privind transferul a 400 de mii de dolari într-un cont al soţiei fostului premier, Dana Năstase. Introducerea ilegală în ţară a unor bunuri din China, achiziţionarea ilegală de aparatură electorcasnică şi de instalaţii şi echipamente sanitare. Dosarul Termopanelor este blocat în continuare la Parlament. Legislativul a respins cererea procurorilor pe 13 august 2008, însă Laura Corduţa Kovesi a cerut reluarea votului în 10 martie. Preşedintele Camerei Deputaţilor, democrat-liberala Roberta Anastase, a ţinut cererea la sertar până în campania electorală pentru Parlamentul European, invocând o înţelegere cu PSD.

Năstase mai este acuzat şi de nereguli în finanţarea campaniei electorale din 2004, în dosarul Trofeul calităţii. Pentru aceste acuzaţii, el nu beneficiază de imunitate. Cu toate acestea, procedurile au fost suspendate, întrucât una din părţi a invocat o excepţie de neconstituţionalitate.

Pe durata mandatului lui Băsescu,conflictul dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria a produs un număr record de miniştri suspendaţi sau demişi din cauza suspiciunilor de corupţie. Ca şi în alte cazuri, ulterior suspendării lor, procurorii fie au dat NUP, fie nu s-au grăbit să trimită dosarele în instanţă. Tot o premieră este şi faptul că Parlamentul a ridicat imunitatea parlamentară mai multor demnitari, presat de acuzaţiile conform cărora blochează actul de justiţie.

Primul a fost ministrul liberal al apărării, Teodor Atanasiu. Pe lista neagră au mai figurat- ministrul liberal al muncii Paul Păcuraru, ministrul agriculturii Decebal Traian Remeş, ministrul PC Codruţ Şereş şi ministrul UDMR Zsolt Nagy, în dosarul energiei. Alţi demnitari aflaţi în aceeaşi situaţie sunt social-democraţii- Miron Mitrea şi Şerban Mihăilescu.Şi liberalul Tudor Chiuariu a fost nevoit să demisioneze din funcţia de ministru al justiţiei, după ce a fost acuzat în dosarul Poşta Română.

Dubla măsură acuzată de liberali

Fostul ministru al apararii, liberalul Teodor Atanasiu, şi-a pierdut fotoliul de ministru din cauza actualei sale colege de partid, Adriana Săftoiu. Pe vremea când era în tabăra adversă, respectiv consilier al preşedintelui Traian Băsescu, Săftoiu l-a acuzat de ministrul liberal de abuz în serviciu. La acea data, preşedintele a acţionat prompt şi l-a suspendat pe Atanasiu din funcţia de ministru, fără să stea prea mult pe gânduri. Ulterior, procurorii au decis neînceperea urmăririi penale, însă verdictul lor era tardiv- ministrul nu a mai putut reveni la Guvern. Acum, în plin scandal Ridzi, PNL invocă acest precedent şi acuză tăcerea preşedintelui Băsescu, care ar aplica legi diferite pentru "clanul" său din PD-L.

Dosarul caltaboş şi palincă

Ministrul liberal al agriculturii Decebal Traian Remeş a fost silit să părăsească Guvernul Tăriceanu, după ce, în plină campanie pentru primele euroalegeri, în noiembrie 2007, postul public de televiziune a prezentat imaginii care arătau că demnitarul ar fi luat mită.

Procesul lui Paul Păcuraru şi al liderului PNL Gorj, Ilie Morega, a început în februarie 2009, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cei doi urmând să fie judecaţi pentru contractele de protecţie a muncii oferite în urma unor licitaţii trucate fiului fostului ministru. Procurorii au demarat cercetarea penală împotriva lui Păcuraru după ce Senatul a decis ridicarea imunităţii parlamentare a acestuia, în septembrie 2008, tot în prag de alegeri, liberalii votând şi ei pentru.

Fostul ministru al Transporturilor, senatorul PSD Miron Mitrea a fost trimis în judecată în dosarul privind obţinerea de foloase pentru locuinţa mamei sale din Voluntari. Spre deosebire de Năstase, în vara lui 2008, Mitrea a demisionat din Parlament pentru a se pune la dispoziţia anchetatorilor. Electoratul nu a fost prea impresionat de acuzaţiile de corupţie, astfel încât Mitrea a fost reales senator.

Ne puteți urmări și pe Google News