Furaţi de pandemie şi de amploarea pe care o ia de la o zi la alta, uităm de cazuri grave, care însă nu au legătură cu virusul, dar care, folosindu-se de această pandemie, au fost trecute la sertar. Că va trece timpul şi lumea nu-şi va mai aduce aminte de un om împușcat de Poliție.
Amănuntele, căci în cazul despre care vom aminti, este vorba de amănunte, mai sunt uitate de către martori o dată cu trecerea timpului sau se mai rătăcesc hârtii de prin dosar… Nu degeaba se spune că timpul le rezolvă pe toate.
În cazul Alexandru Gâzdac, omorât cu focuri de armă de către un poliţist începător de la Secţia 5, amănuntele sunt extrem de importante. Pentru că ele pot face diferenţa dintre vinovăţie şi nevinovăţie, dintre legal şi ilegal, dintre corect şi incorect. Este, repetăm,vorba despre viaţa unui om.
Victima, cu maşina în poarta Guvernului
Alexandru Gâzdac era un rebel fără cauză. Unul dintre sutele pe care îi vedem pe la mitinguri de orice fel şi care, de foarte multe ori, habar nu au pentru ce a fost organizată manifestaţia. Văd lume adunată, steaguri, pancarte şi participă şi ei. Gâzdac însă a făcut ceva mai mult. Un gest de revoltă, sau un mesaj de solidaritate, nici el nu a ştiut să explice prea bine. A intrat cu maşina pe spaţiul verde către poarta clădirii Guvernului din Piaţa Victoriei.
La momentul respectiv, era beat. Felul în care şi-a explicat gestul, a fost unul cu totul incoerent: „Gestul în sine nu a avut nicio legătura cu mesajul transmis. E ceva separat şi a vrut să atragă atenţia asupra mesajului. Au fost două lucruri care n-au avut practic legătură între ele. Mesajul a fost unul foarte simplu. A fost un mesaj care a vrut să transmită oamenilor simpli detaşare faţă de violenţă şi solidaritate crescută faţă de cetăţenii României şi a fost un mesaj care să vină cumva cu lucrurile care merg bine în ţara asta”,
Ce să înţelegi din asta? Că a vrut să dărâme gardul Guvernului, ca să se vadă că există lucruri care merg şi bine în ţara asta. Şi tot dărâmarea gardului însemna, în mintea lui, un mesaj împotriva violenţei şi pentru apropierea dintre oameni. Alexandru Gâzdac avea probleme mintale. Acest fapt este dovedit şi de documente. Lucrase la o televiziune, dar fusese dat afară pentru repetate acte de indisciplină.
Cam aceasta este victima. Un bărbat încă tânăr, 37 de ani, cu evidente probleme psihice, care mai şi bea. Şi, după cum au dovedit percheziţiile făcute la domiciliul său, unde a fost găsită Marijuana, se şi droga.
Rănirea a doi poliţişti
În dimineaţa de 22 aprilie 2020, în jurul orelor 4 dimineaţa, un apel la 112 anunţa că un bărbat, aflat numai în lenjerie intimă, umblă prin complexul hotelier „Monte Carlo”. Face scandal, ameninţă. Şi mai grav era că bărbatul, care nu părea întreg la minte, era şi înarmat cu câteva obiecte contondente, printre care şi o foarfecă.
Imediat la faţa locului s-a deplasat un echipaj de poliţie, care a încercat să-l reţină. La vederea poliţiştilor, Gâzdac a devenit şi mai nervos, l-a rănit cu foarfeca pe unul dintre poliţişti, după care a luat-o la fugă în sus pe scări. A fost prins la etajul al 13-lea. Unde poliţiştii au folosit armamentul din dotare.
De aici se complică lucrurile. Alexandru Gâzdac a fost împuşcat mortal.
De ce ni se pare că acest caz nu ar trebui să fie băgat la sertar? Că trebuie să se dea repede o soluţie în el, oricare ar fi ea? Pentru că, de curând, poliţia a început să fie dotată cu pistoale „Beretta”, care înlocuiesc bătrânul şi imprecisul „Carpaţi”. „Beretta” este o armă performantă, care ucide repede. Aşa că poliţiştii care o mânuiesc, trebuie să fie foarte bine instruiţi.
Pe unde s-au tras focurile de avertizare?
Alexandru Gâzdac a fost lovit de patru proiectile. Toate trase din pistolul aceluiaşi poliţist, începător, cu numai trei ani vechime în MAI. L-au lovit în picior, în şold, în abdomen, dar şi în torace. Alexandru Gâzdac a căzut sub rafala de gloanţe. A fost chemată salvarea. Cel împuşcat a murit la scurt timp după incident, în urma hemoragiei puternice.
Într-un comunicat, poliţia susţine că s-au aplicat la sânge prevederile din legea folosirii armamentului. Numai că după aceea, declaraţiile sunt împărţite. Unii susţin că s-a tras în plan orizontal, pe lângă Gâzdac, ca să-l sperie. Alţii, că în plan vertical, aşa cum de altfel prevede legea. Numai că în tavanul holului unde a fost împuşcat Gâzdac, nu există urme de gloanţe. Există însă în peretele unde s-a prăbuşit victima. Deci, s-a tras în plan orizontal.
Cine are dreptate
Chestorul Bogdan Despescu a precizat pentru evz.ro: „Activităţile noastre nu au drept scop violenţa împotriva persoanelor sau suprimarea vieţii, dar, în acelaşi timp, când un cetăţean sau un poliţist este atacat, este supus unei agresiuni, unei vătămări corporale sau îi este pusă viaţa în pericol, acţionăm ferm, conform legii, şi nu vom ezita să folosim toate mijloacele din dotare”.
Întrebare simplă atunci: Dacă se aplică forţa gradual, de ce s-au tras patru focuri de armă în victimă? De ce patru şi nu unul singur, şi nu într-o zonă vitală. De regulă se trage în picior. Ce caută glonţul din torace, care se pare că i-a şi cauzat moartea?
Mai mult. De ce niciunul dintre poliţişti nu a folosit şi arme albe, neletale, pe care poliţia le are în dotare, cum ar fi spray-ul lacrimogen?
Şi de ce, nici după acest incident tragic, nici măcar nu se pune problema la nivelul MAI, să se achiziţioneze şi altfel de arme, neletale, cum ar fi pistoalele cu electroşocuri, care imobilizează victima, dar nu o ucide?
Poliţistul care l-a împuşat mortal pe nebunul Gâzdac nu a suportat, cel puţin până în acest moment, nici un fel de sancţiune. S-a deschis un dosar penal care bate pasul pe loc. Iar poliţistul, în vârstă de 23 de ani, continuă să meargă înarmat pe stradă, în ciuda faptului că şefii lui, încercând să-i ia apărarea, au spus că este neexperimentat şi de aceea a tras patru gloanţe. Şi dacă în faţa neexperimentatului, mai apare un alt Gâzdac, în chiloţi şi cu o foarfecă în mână? Îl face sită şi pe acesta?
Atâta timp cât se desfăşoară cerectarea penală, în mod normal, poliţistul ar fi trebuit ori să fie suspendat, ori să i se dea o muncă administrativă, unde să nu aibă contact cu infractorii . Dar asta ar fi însemnat nişte pierderi de bani. Nişte sporuri.
Surse din interiorul MAI ne-au confirmat că mama poliţistului neexperimentat lucrează la Corpul de Control al ministrului de Interne.
Acum, poliţia primeşte în dotare „Beretta”. Nu de alta, dar se mai poate găsi un începător care trage de frică. Şi să nu le vină ideea să pună victima la „mort de COVID”, că tot e pandemie şi dosarele bat pasul loc.